Sfârşitul protecţiei sociale în Europa

Generosul model european de protecţie socială este sacrificat, în condiţiile crizei fiscale. Criză Generosul model european de protecţie socială este sacrificat, în condiţiile crizei fiscale

În condiţiile actualei crize fiscale, beneficiile europenilor dispar unul câte unul, iar generosul model de protecţie socială, o trăsătură esenţială a Europei moderne, nu pare a supravieţui recesiunii.Tăieri dure de buget au loc de-a lungul şi de-a latul continentului, deşi experţii avertizează că ele ar putea submina creşterea necesară pentru a readuce bugetele pe linia de plutire.

Mai citeşte şi:

Trăiesc în vile de lux din ajutorul social

Iaşi: Sute de şomeri „curtaţi“ de angajatori refuză să lucreze

Ajutorul de şomaj, mai atractiv decât munca

Guvernul român a anunţat, în ultimele săptămâni, o serie de măsuri de austeritate extrem de dure, prin care să fie reduse cheltuielile bugetare. Aceasta deoarece România are în derulare un program de împrumuturi externe în valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro de la FMI, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi BERD, instituţii ce au impus o serie de obiective economice, prin care este vizată în principal reducerea deficitului bugetar până la 6,8% din PIB.

După ultima rundă de negocieri, partea română s-a angajat faţă de partenerii externi să ia măsuri de tăiere drastică a cheltuielilor bugetare şi urmează să reducă fondul de salarii al sectorului public cu 25%, pensiile cu 15% şi să restrângă semnificativ programele şi ajutoarele sociale. De pildă, indemnizaţia pentru creşterea copilului va scădea cu 25% . O altă măsură vizată este eliminarea subvenţiilor de stat.

Potrivit premierului Emil Boc, nu vor fi afectate alocaţiile pentru copii, indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap, cele pentru veteranii de război şi pentru persoanele persecutate politic. Totodată, Executivul a dat garanţii că niciun salariu nu va scădea sub 600 de lei.

Britanicii lucrează „cu bisturiul"

Marea Britanie şi Italia sunt ultimele ţări care au anunţat măsuri de austeritate. Guvernul britanic vizează, în prima fază, o reducere de buget în valoare de 6,2 miliarde de lire (7 miliarde de euro). Corpurile de consilieri ale guvernului vor suporta o scădere de buget cu 513 milioane de lire. Angajările în rândul funcţionarilor publici vor fi îngheţate şi aproape toate departamentele vor trebui să facă economii.

Ministerul Afacerilor, de exemplu, îşi va reduce cheltuielile cu peste 800 de milioane de lire. Experţii spun că aceste măsuri se traduc prin reducerea a zeci de mii de joburi din sectorul public în acest an. Guvernul spune că va lucra „cu bisturiul şi nu cu fierăstrăul". Circa 10.000 de locuri în universităţi au fost anulate şi se va renunţa la alocaţia de 250 de lire pentru fiecare nou-născut.

Miniştrii vor călători cu autobuzul

Funcţionarilor publici li s-a interzis să călătorească la clasa I, iar miniştrii nu vor mai avea propria maşină cu şofer. Ei vor trebui să meargă pe jos, să folosească transportul în comun sau să se grupeze mai mulţi la o maşină. Sistarea sau amânarea contractelor guvernului cu 70 de firme va însemna economii de 1,7 miliarde de lire. Sectoarele Sănătăţii, Educaţiei şi Apărării au fost scutite deocamdată de reduceri.

Italia strânge cureaua

Un pachet de austeritate a fost aprobat ieri de guvernul Silvio Berlusconi. Măsurile vizează reducerea angajărilor şi a salariilor în sectorul public, amânarea cu şase luni a ieşirilor la pensie şi reducerea fondurilor guvernelor locale.

Numai 20% din angajaţii care vor părăsi sistemul bugetar vor fi înlocuiţi, între 2011 şi 2013. Vor fi operate reduceri şi în bugetul Sănătăţii, unde scăderea va fi de 0,4 miliarde de euro anul viitor şi 1,1 miliarde de euro în 2012. Cheltuielile ministerelor, inclusiv cu salariile, sunt reduse cu 8-10% pe an, în perioada 2011 - 2013. „E vorba de sacrificii dure pe care suntem obligaţi să le impunem - sperăm - temporar", a anunţat unul dintre consilierii lui Berlusconi, Gianni Letta. Potrivit FMI, datoria publică a Italiei va depăşi 118% din PIB în acest an şi 120% până în 2011. Tăierile au în vedere reducerea deficitului până la mai puţin de 3% în 2012.

Franţa amână pensionările

În Franţa, guvernul conservator al lui Nicolas Sarkozy vizează creşterea vârstei de pensionare la mai mult de 60 de ani, cât este în prezent. Deşi existau speculaţii în acest sens, Christian Estrosi, ministrul Industriilor, a recunoscut ieri public acest lucru pentru prima dată. Declaraţia sa a mobilizat sindicatele care plănuiesc o grevă generală pentru mâine. Cabinetul Sarkozy ar putea anunţa această măsură luna viitoare şi e de aşteptat să introducă proiectul de lege în Parlament până în septembrie.

Sindicatele din Spania ameninţă şi ele cu greva generală din cauza măsurilor de austeritate impuse de guvern, care vizează economii în valoare de 15 miliarde de euro. Acestea includ tăierea salariilor funcţionarilor publici şi îngheţarea pensiilor. Greva generală de o zi este deja planificată pentru ziua de 8 iunie.

Germania urmează să decidă în iunie cum să economisească cel puţin 3 miliarde de euro de la buget. Guvernul a sugerat pentru prima dată că ar putea tăia din beneficiile şomerilor, care, în Germania, înseamnă circa 60% din ultimul salariu brut, timp de până la un an.

Grecii cumpără aur

Grecii formează cozi interminabile la agenţiile Băncii Centrale pentru a cumpăra monede de aur, ca protecţie pentru finanţele proprii, în cazul în care ţara ar părăsi zona euro. Preţul a ajuns la 270 de euro pentru o astfel de monedă, de la 243 de euro la începutul lui mai. Este vorba de monede britanice, paraşutate în Grecia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru a finanţa rezistenţa locală.

Emise în anii 1930, unele înfăţişează chipul regelui George V, altele chipul reginei Elisabeta a II-a. Cererea mare a creat şi o piaţă neagră consistentă: pe lângă cele circa 50.000 de monede vândute legal în primele patru luni, cel puţin 100.000 au fost tranzacţionate „la negru", la preţuri de circa 300 de euro.