Sesizarea în cazul lui Tăriceanu, legată de votul pentru arestarea lui Şova, trimisă la DNA de la Parchetul General
0Sesizarea depusă de liderul PMP Eugen Tomac, în care reclamă modul în care a reacţionat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în urma votului Parlamentului în cazul lui Dan Şova, a fost trimisă de Parchetul General la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), după ce Parchetul şi-a declinat competenţa.
Potrivit unor oficiali din cadrul Parchetului General, procurorii de la Secţia de urmărire penală au decis că, în acest caz, competentă să continue cercetarea penală este DNA, arată Mediafax.
Conform sursei citate, declinarea competenţei a avut loc ca urmare a faptului că la DNA deja există un dosar în care sunt verificate faptele reclamate.
Pe 27 martie, PMP anunţa că va depune plângere penală împotriva preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pe motiv că ar fi încălcat articolul 176 din Constituţie la votul în privinţa cererii justiţiei de arestare preventivă a lui Dan Şova.
„Ceea ce s-a întâmplat în Senatul României a determinat PMP să depunem o plângere penală împotriva preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Nu se poate ca în cazul doamnei Andronescu, senator de altfel, în cazul doamnei Udrea, în cazul domnului senator Mihăilescu să fie aplicată prevederea din Constituţie, iar în cazul fostului ministru al marilor proiecte şi prieten de nădejde al premierului Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu să nu ţină cont de ceea ce prevede foarte clar, de ceea ce prevede Constituţia. Din acest punct de vedere, având foarte clar în faţă un abuz de serviciu extrem de periculos, ignorându-se articolul 176, al. 2 al Constituţiei, PMP va depune astăzi la Parchet o plângere penală împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu", a afirmat Tomac la sfârşitul lunii martie.
El a mai spus că nu se poate obstrucţiona justiţia, îngrădindu-i liberatatea de a desfăşura activitatea, prin votul parlamentarilor împotriva cererii DNA. Tomac a mai arătat atunci că reforma parlamentară trebuie să înceapă imediat cu aplicarea voinţei cetăţenilor exprimată la referendumul privind Parlamentul unicameral şi numărul de 300 de parlamentari.
„Nu se poate ca Parlamentul să fie un scut pentru oamenii care fug de justiţie”, a adăugat Tomac.
De asemenea, fostul preşedinte Traian Băsescu a postat atunci un mesaj pe pagina sa de Facebook, adresat lui Tăriceanu, în care preciza că acesta a făcut un grav abuz în serviciu în cazul Şova, încălcând şi decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, Băsescu adăugând că „această slugă a lui Victor Viorel Ponta” trebuie să ajungă urgent în faţa justiţiei.
Curtea Constituţională (CC) a decis, pe 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între Parchetul General şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.
Pe 17 aprilie, judecătorii constituţionali au făcut publică motivarea acestei decizii, iar pe 22 aprilie aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial.
151 de voturi în plenul Senatului în cazul cerere DNA privindu-l pe Dan Şova
Pe 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni „pentru”, 67 „împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.
Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului „cu votul secret al majorităşii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului „se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”.
Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.
Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, iar, în urma delibărărilor, judecătorii constituţionali au admis doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.