Serbia vrea să adere la UE ignorând drepturile românilor din Timoc
0Lipsa de reacţie a României faţă de prigonirea etnicilor români de pe Valea Timocului (Serbia) dă apă la moară autorităţilor sârbe. Presa de la Belgrad exultă şi dă ca sigură integrarea ţării lor în Uniunea Europeană. Mai mult, jurnaliştii sârbi pretind că România nu are niciun fel de obiecţii în legătură cu statutul minorităţii române din Valea Timocului.
"Ratificarea Acordului de stabilizare şi de asociere a Serbiei la UE intră în faza sa finală. Toate ţările care, iniţial, au refuzat să ratifice acordul cu Serbia şi-au schimbat atitudinea. Belgia, Finlanda, Franţa, Polonia, Lituania, Ţările de Jos şi România nu mai pun niciun fel de piedici. (...) Bucureştiul nu mai are obiecţii în legătură cu statutul minorităţii române din Valea Timocului", notează cotidianul belgrădean "Vecernje Novosti", în ediţia din 21 octombrie 2011.
Practic, autorităţile române nu fac decât să încurajeze Serbia în hărţuirea şi asimilarea românilor din Timoc. În pofida declaraţiilor oficialilor români legat de faptul că Parlamentul României se va opune aderării Serbiei, la 18 octombrie, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 272 de voturi pentru şi doar două voturi împotriva, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare şi asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Serbia, pe de altă parte.
Politicienii românii, fie cei de la putere, fie cei din opoziţie, au dovedit că cei peste 300.000 de români/vlahi din Serbia nu conteaza pentru statul român.
Serbia refuza cu obstinaţie să recunoască minoritatea românească din Timoc şi, implicit, să-i acorde drepturi specifice.
În perioada 1-15 octombrie 2011, în Serbia s-a desfăşurat recensământul naţional, liderii comunităţii româneşti din Valea Timocului acuzând autorităţile sârbe că au făcut presiuni împotriva etnicilor români ca aceştia să nu-şi declare adevărata naţionalitate.
Situaţia recensământului din acest an este chiar mai gravă decât în 2002, susţin liderii comunităţii româneşti din Timoc, când, de asemenea, autorităţile de la Belgrad au încercat să ascundă numărul real al etnicilor români.