Senatul a adoptat o lege pentru stoparea tăierilor ilegale de păduri
0Senatul României a adoptat, astăzi, legea USR de modificare a definiţiei ”materialelor lemnoase” din Codul Silvic. Definiţia incompletă din forma actuală a Codului Silvic a permis ca o mare parte a lemnului tăiat ilegal să fie ”albit” cu acte care mascau provenienţa lui ilicită.
Propunerea face parte dintr-un pachet de legi şi măsuri iniţiate pentru stoparea tăierilor ilegale şi a tuturor distrugerilor de mediu, din care mai fac parte şi alte modificări la Codul Silvic, dar şi înfiinţarea unei Direcţii pentru Investigarea Infracţiunilor de Mediu.
”Este una dintre cele mai importante legi din actuala legislatură care îşi propune să stopeze tăierile ilegale de păduri din România. E o modificare, în aparenţă ”de detaliu”, pentru completarea definiţiei ”materialelor lemnoase” din Codul Silvic, mai exact punctul 21 din Anexa nr. 1, dar e un ”detaliu” cu un impact uriaş în combaterea tăierilor ilegale. E vorba de a stopa o practică prin care o mare parte a volumului de lemn tăiat pleacă din pădurile noastre fără a fi considerat… lemn, cu un simplu aviz de însoţire a mărfii. În ultimii ani, jurnaliştii şi activiştii de mediu au documentat şi au prezentat public investigaţii care au scos în evidenţă această metodă, şi, mai ales, scara largă la care este utilizată în România. Pornind de la aceste investigaţii, în toamna anului trecut, comunitatea Declic a lansat o petiţie publică de modificare a Codului Silvic în acest sens, intitulată ”Lege pentru pădure, nu pentru hoţi”, care a fost semnată de zeci de mii de cetăţeni.”, a arătat, în timpul dezbaterilor din plen, senatorul USR Mihai Goţiu, iniţiator al propunerii legislative.
Pentru că nu e încadrat în definiţia materialelor lemnoase, o parte importantă a lemnului de foc, a celui folosit ca materie primă pentru prefabricate ori biomasă pleacă din pădure ori din depozite fără aviz de însoţire a materialelor lemnoase. Ca şi cum nu ar fi lemn! Asta înseamnă că nu e înregistrat în SUMAL şi, implicit, nu poate fi verificată şi controlată legalitatea tăierii lui, nici de Gărzile Forestiere, nici de Poliţie şi nici de alte instituţii. ”E vorba de cantităţi care merg de la 20-30% din volumul de lemn tăiat într-o exploatare forestieră până la 50%! E o chestiune de bun simţ, fără să fi silvicultor, să-ţi dai seama că din 100 de metri cubi de lemn pe picior nu au cum să rezulte 100 de metri cubi de cherestea. Iar cine pretinde că poate să scoată 100 de metri cubi de cherestea din 100 de metri cubi de lemn brut, înseamnă că a tăiat mult mai mult decât a avut dreptul. Uneori, chiar dublu, iar diferenţa a vândut-o cu acte în care lemnului nu i se spune lemn!”, a explicat Mihai Goţiu.
Problema a fost, de altfel, semnalată şi în scrisoarea adresată României de Comisia Europeană, de avertizare cu deschiderea unei proceduri de infringement din cauza tăierilor ilegale. Definirea deficitară din Codul Silvic şi practicile care rezultă din acest lucru duc la o încălcare a articolelor 4, 6 şi 10 din Regulamentul UE 995/2010, denumit şi EU Timber Regulation, tocmai pentru că împiedică verificarea legalităţii provenienţei lemnului, se arată într-un comunicat USR.