Ruşii îi acuză pe români că au devastat Chişinăul

În 1941, Chişinăul a intrat în topul celor mai devastate oraşe din Uniunea Sovietică. Proporţiile distrugerilor erau atât de serioase, chiar şi în condiţiile războiului total, încât situaţia n-a fost ignorată nici de mass media internaţională.

Astfel, în luna septembrie 1941, ziarul american „St Petersburg Times” prezenta o fotografie a Chişinăului în ruine, cu titlul sugestiv „Iată ce poate face războiul modern unui oraş” („What Modern War Can Do to a City”).

Problema distrugerii Chişinăului rămâne în sfera dezbaterilor publice până în ziua de azi. Dacă ar fi să trecem în revistă principalele probleme în discuţie ele ar putea fi grupate astfel: 1) Conform tezei oficiale sovietice, Chişinăul a fost distrus de bombardamentele germano-române în iunie-iulie 1941 şi, mai ales, la retragerea armatelor germane din august 1944. 2) Devastarea oraşului s-ar fi datorat marelui cutremur din octombrie şi noiembrie 1940. 3) Capitala basarabeană a fost distrusă de trupele sovietice în retragere în 1941 şi de bombardamentele aliate (inclusiv anglo-americane) din 1944.
Propaganda sovietică a aruncat responsabilitatea pentru distrugerea Chişinăului asupra „ocupanţilor germano-români” aflaţi în retragere în august 1944. Astfel aceştia ar fi „pregătit din timp cele necesare pentru a arunca în aer toate clădirile publice şi de producţie mai importante din Chişinău.

Citeşte aici cine a devastat cu adevărat Chişinăul!