Roşca Stănescu vrea anularea pedepsei din dosarul „Rompetrol”. Fostul senator a cerut recuzarea unei judecătoare pe motiv de imparţialitate

Fostul senator Sorin Roşca Stănescu vrea să obţină anularea pedepsei din dosarul Rompetrol, în care a fost condamnat în 2014 la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare, stând nouă luni în penitenciar, şi a cerut recuzarea judecătoarei Aida Popa pe motiv de imparţialitate, instanţa supremă urmând să judece solicitarea în 2 mai.

 Sorin Roşca Stănescu a solicitat recuzarea judecătoarei Aida Popa, pe motiv că în perioada în care a fost vicepreşedinte al instanţei supreme a emis o circulară prin care se stabilea că perioada în care un dosar se află la Curtea Constituţională pentru rezolvarea unor excepţii de neconstituţionalitate nu se ia în calcul la prescrierea faptelor.
 
Avocaţii lui Roşca Stănescu au arătat că, 4 iulie 2011, Aida Popa, în calitate de vicepreşedinte al instanţei supreme, a participat la o şedinţă în urma căreia judecătorii au emis o circulară prin care s-a stabilit că ”perioada în care dosarele s-au aflat pe rolul Curţii Constituţionale nu intră în calculul termenului de prescripţie respectiv”.
 
În acest context, fostul senator consideră că a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti deşi termenul de prescripţie ”a curs” mai bine de un an, timp în care dosarul Rompetrol a fost suspendat şi trimis la Curtea Constituţională.
 
În 2 mai, instanţa supremă urmează să se pronunţe cu privire la cererea de recuzare a judecătoarei Popa, magistraţii cerând avocaţilor lui Roşca Stănescu să depună toate cererile în scris până la aceeaşi dată.
 
În 7 octombrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv în dosarul Rompetrol pe fostul senator Sorin Roşca Stănescu la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la doi ani şi opt luni de închisoare, tot cu executare.
Stănescu a fost condamnat pentru utilizare de informaţii privilegiate şi pentru constituire a unui grup infracţional organizat, iar Pantiş pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi constituire a unui grup infracţional organizat.
 
Alţi zece inculpaţi au primit atunci pedepse cu suspendare.
 
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) ceruse, la ultimul termen de judecată, să se constate încetarea procesului penal pentru Dinu Patriciu, în urma decesului acestuia.
 
În 28 august 2012, Dinu Patriciu a fost achitat de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, în care procurorii ceruseră pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru mai multe infracţiuni, printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare la un nivel anormal ori artificial.
 
Totodată, instanţa i-a achitat atunci pe ceilalţi 12 inculpaţi - Alexandru Bucşa, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Miclaus, Elena Albu, Gabriela Anghelache şi Mihaela Popovici.
În apel însă, inculpaţii au fost condamnaţi.
 
În iuniei 2015, Sorin Roşca Stănescu a fost eliberat condiţionat, după ce a stat nouă luni în Penitenciarul Jilava.
 
Potrivit DIICOT, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată sub două aspecte: creanţă Libia (primele trei infracţiuni ale lui Patriciu, precum şi cele de care sunt acuzaţi Grama şi Bucşa) şi manipularea pieţei de capital.