Românii din Timoc, în Senatul României

Eveniment unic în relaţiile României cu românii din Serbia. O delegaţie a Congresului Românilor din Serbia, care a venit joi la Bucureşti, a fost salutată de plenul Senatului României. Vizita a avut loc la invitaţia liderului grupului PSD din Senat, senatorul Şerban Nicolae.

Din delegaţia condusă de preotul Boian Alexandrovici, protopop iconom stavrofor al Daciei Ripensis şi Vicar administrativ al Timocului, au mai făcut parte Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia de Nord-Est "Ariadnae Filum", Duşan Pârvulovici, preşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului de la Nigotin şi dr. Predrag Balaşevici, liderul Partidului Neamului Românesc din Serbia.

Românii timoceni au făcut turul Palatului Parlamentului, luând la cunoştinţă de istoricul cladirii, dar şi de istoria celor două camere ale Parlamentului României. Ghid le-a fost senatorul PSD Şerban Nicolae, potrivit Romanian Global News.

Discuţiile, la care au participat mai mulţi parlamentari, au fost ”deschise şi neconvenţionale”, liderii comunităţii româneşti explicând situaţia dramatică cu care se confruntă românii/vlahii din Timoc în contextul demersurilor Serbiei de a adera la Uniunea Europeană.

La discuţii au participat şi senatori din zona de frontieră cu Serbia care au promis ajutor în realizarea unor parteneriate cu autorităţile locale judeţene din zona de frontieră.

În marja acestei vizite, Părintele Boian Alexandrovic a avut întâlniri de lucru la Patriarhia Română.

Pe tot parcursul vizitei delegaţia a fost însoţită de preşedintele executiv al Fudaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu şi de o echipă a Timoc Press.

Birocraţia Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

Reprezentanţii Congresul Românilor din Serbia, organizaţie umbrelă a comunităţii românilor/vlahilor din Serbia, au reiterat că organizaţiile româneşti sprijină aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar numai în condiţiile în care autorităţile de la Belgrad vor respecta drepturile identitare ale celor 300.000 de vlahi din Timoc, vor înceta manipulările legate de aşa zisa limbă vlahă, vor permite construcţia de biserici în care să se slujească în limba română şi vor înceta hărţuirea Bisericii Ortodoxe Române din Timoc.

Delegaţia Congresului Românilor din Serbia a explicat şi relaţiile complicate şi lipsite de coerenţă pe care le au organizaţiile româneşti din zonă cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. A fost subliniată lipsa de profesionalism de care dă dovadă ministerul şi birocraţia din această instituţie în ceea ce priveşte abordarea problemelor complexe şi grave cu care se confruntă organizaţiile românilor/vlahilor din Serbia.

Delegaţia a subliniat importanţa debirocratizării şi a unei legislaţie coerentă, simplă şi eficientă care să guverneze relaţiile cu comunităţile istorice româneşti din afara României, exemplul fiind dat statul maghiar. În acest context membrii delegaţiei au evidenţiat cât de important este modul cum vor fi formulate Legile 321 şi 299, aflate în dezbatere la Senat, legi care se referă la românii de pretutindeni şi care în formula propusă spre adoptare nu aduc nimic nou, ci doar complică şi mai mult lucrurile.

În cadrul discuţiilor a fost subliniată buna colaborare cu Institutul Cultural Român şi cu Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni prin care organizaţiile româneşti din zonă au reuşit să supravieţuiască şi să îşi realizeze, chiar şi parţial, obiectivul lor principal care vizează păstrarea identităţii naţionale româneşti.

Şerban Nicolae: Problema românilor din Serbia este importantă pentru noi

Senatorul Şerban Nicolae a atras atenţia asupra situaţiei "mult mai grave" a românilor din Valea Timocului, ale căror drepturi nu sunt recunoscute de statul sârb.

"O situaţie mult mai gravă o au românii din Valea Timocului. Şi e vorba de români. În Valea Timocului sunt între 250.000 şi 300.000 de români. (...) Transmitem un semnal că această problemă este importantă pentru noi şi că nu a uitat Parlamentul României, Senatul în principal, de problema recunoaşterii românilor, pentru că ei nu beneficiază de recunoaşterea statutului de româniîn Serbia, de dreptul de a avea biserică, şcoală şi presă în limba română. Suntem prieteni ai poporului sârb, România este un partener al Republicii Serbia, dar nu necondiţionat. Şi acest nu necondiţionat are în vedere recunoaşterea românilor din Valea Timocului cu toate drepturile recunoscute de standardele europene", a susţinut senatorul social-democrat.