Românii au cea mai multă încredere în Biserică și Armată. Pe ce locuri se află Preşedinţia și Parlamentul
0Biserica şi Armata rămân instituţiile în care românii au cea mai multă încredere, relevă Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediţia a VII-a.
Biserica este instituţia în care românii au cea mai mare încredere, 63.9% declarând că au destul de multă şi foarte multă încredere în această instituţie (faţă de 57.7% în iulie 2025). Urmează Armata, cu un capital de încredere de 61.8% (faţă de 63% în iulie 2025) şi Poliţia cu 50% (faţă de 43.2% în iulie 2025), scrie News.
Clasamentul este continuat de Preşedinţie cu 27.9% (faţă de 34.8% în iulie 2025), Justiţie cu 25.4% şi Guvern cu 18.4% (faţă de 20.4% în iulie 2025). Pe ultima poziţie se situează Parlamentul cu 11.9% încredere destul de multă şi foarte multă (faţă de 14.5% în iulie 2025).
Au încredere în Biserică mai ales: votanţii PSD şi AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural. Votanţii PSD şi PNL, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural sunt categoriile care au cea mai multă încredere în Armată.
Au încredere în Poliţie mai ales: votanţii PSD şi PNL, tinerii sub 30 de ani, angajaţii la stat.
Votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, angajaţii la stat sunt categoriile care au cea mai multă încredere în Preşedinţie.
Votanţii PSD şi AUR, persoanele între 18 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară au mai multă încredere în Justiţie decât restul populaţiei.
Au încredere în Guvern în special: votanţii USR şi PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti. Votanţii PSD, PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din Bucureşti au încredere în Parlament în proporţii mai ridicate decât restul populaţiei.
„Instituţiile percepute ca „nepolitice” domină încrederea publică. Biserica şi Armata rămân repere simbolice de stabilitate şi identitate, semn că populaţia caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăţi cu neîncredere structurală în clasa politică. Instituţiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulţumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituţiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetăţeni şi mecanismele clasice ale democraţiei reprezentative, ceea ce alimentează populismului, discursul anti-sistem şi formulele radicale de reprezentare politică”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Metoda de cercetare a fost interviu prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.