România îşi reafirmă sprijinul pentru integrarea Serbiei în UE, chiar dacă românii timoceni rămân lipsiţi de drepturi

Preşedintele României Klaus Iohannis l-a primit, joi, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vučić, în cadrul vizitei oficiale pe care acesta o efectuează la Bucureşti, la invitaţia şefului statului.

În timp ce cei doi şefi de stat discută despre „modalităţile de sprijin din partea României în ceea ce priveşte procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, inclusiv din perspectiva deţinerii de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019”, în Serbia, peste 300.000 de români din Valea Timocului nu sunt recunoscuţi ca minoritate etnică şi, implicit, statul sârb nu le respectă cele mai elementare drepturi, precum educaţie, cultură, mass-media şi religie în limba maternă. De altfel, Serbia sfidează de ani de zile solicitările părţii române de respectare a drepturilor etnicilor români, autorităţile de la Belgrad chiar acuzând România că vrea să „românizeze“ Valea Timocului.

Mai mult, la sfârşitul săptămânii trecute, la Bor (Valea Timocului) au avut loc alegeri locale, iar reprezentanţii comunităţii româneşti au acuzat grave abuzuri din partea partidului aflat la guvernare,  Partidul Progresist din Serbia (SNS), din partea căruia Aleksandar Vučić a candidat şi a fost ales preşedinte.  

Românii din Timoc au cerut, luni, demisia şefului Poliţiei din Bor, pe care l-au acuzat că a închis ochii atunci când candidaţii partidelor de la Putere au înpărţit pachete în satele din apropierea Borului, chiar în ziua alegerilor, în ciuda mai multor plângeri care sesizau neregulile.

Reprezentanţii comunităţii româneşti mai spun că acele pachete cu care au fost cumpărate voturile alegătorilor au fost distribuite în sate cu ajutorul unor maşini aparţinând unor companii publice.

La sfârşitul lunii trecute, o delegaţie a Congresului Românilor din Serbia, organizaţia umbrelă a comunităţii românilor/vlahilor din Serbia, a venit la Bucureşti pentru a discuta situaţia comunităţii româneşti din Valea Timocului. În discuţiile purtate cu oficialii români, membrii delegaţiei au tras un nou semnal de alarmă asupra situaţiei dramatice cu care se confruntă comunitatea românească din Timoc.

Ulterior, Administraţia Prezidenţială a anunţat vizita la Bucureşti a preşedintelui sârb Aleksandar Vucic, confirmând, culmea, „caracterul foarte bun al relaţiilor dintre Bucureşti şi Belgrad”.

Preşedinţia a mai informat că temele principale de discuţie ale celor doi şefi de stat vizează

căile de aprofundare a cooperării bilaterale, atât la nivel politic, cât şi economic şi sectorial, modalităţile de sprijin din partea României al procesului de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, precum şi principalele evoluţii în dosarul „Kosovo”.

Drepturi numai pe hârtie

Reprezentanţii Congresului Românilor din Serbia au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Viorica Dăncilă, în care au atras atenţia asupra abuzurilor la care sunt supuşi etnicii români din Timoc de către autorităţile sârbe.

Serbia a ratificat cele mai importante acte internaţionale din domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale, printre care Pactul privind drepturile civile şi politice, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale din cadrul Consiliului Europei şi Convenţia europeană cu privire la limbile minoritare şi regionale. Constituţia Republicii Serbia, în art.75, pe lângă drepturile de care beneficiază toţi cetăţenii, garantează şi drepturi suplimentare individuale şi colective pe care aceştia trebuie să beneficieze în mod individual sau în comunitate. Constituţia garantează, de asemenea, că membrii minorităţilor naţionale participă la procesul de luare a deciziilor sau decid singuri asupra unor probleme din domeniul culturii, educaţiei, informării şi utilizării oficiale a limbii. Totodată, în Serbia funcţionează Legea pentru drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale, Legea privind consiliile minorităţilor naţionale şi Legea privind utilizarea oficială a limbii. În ciuda acestor legi, reprezentanţii comunitătţii româneşti susţin că drepturile au rămas doar pe hârtie.

Mai mult, Serbia a încheiat cu România, în 2004, un acord bilateral pentru înfiinţarea comisiilor interguvernamentale mixte care să analizeze respectarea drepturilor minorităţilor. De atunci, cele două părţi s-au întâlnit doar o singură dată, şedinţa având loc la Belgrad în data de 20 mai 2011.