'România are şanse să joace global'

Începând de astăzi, „Adevărul“ vă prezintă interviuri cu miniştri din cabinetul Emil Boc. O diplomaţie ambiţiosă, pragmatică şi care să urmeze interesul naţional, fără „frisoane emoţionale inutile” în relaţia cu vecinii este esenţa agendei lui Cristian Diaconescu.

Ministrul de Externe - Cristian Diaconescu

Anul şi, implicit, mandatul dvs nu debutează sub cele mai favorabile auspicii: criză financiară mondială, recesiune, război al gazului în Europa. Cum se poziţionează România, în acest context internaţional tulbure?

Cristian Diaconescu: În primul rând, în contextul pe care l-aţi precizat, este absolut obligatoriu să maximizăm rolul României şi participarea acesteia la procesul decizional, atât în UE, cât şi în NATO. Aceasta ne-ar permite dezvoltarea parteneriatelor bilaterale speciale pe care le avem atât cu state din UE, cât şi din afara acestei zone, dar membre în Consiliul de Securitate.

China este un caz în acest sens. Prezintă interes pentru România, în primul rând pentru că ne oferă posibilitatea de a globaliza mai mult politica externă românească, şi în al doilea, de a ne articula şi pe alte pieţe decât cele tradiţionale ale UE.

Eu cred că orice variantă de contracarare a efectelor crizei trebuie neapărat folosită. Este vorba de posibilitatea de a exporta, ceea ce, în condiţiile unui deficit al balanţei externe extrem de mare, trebuie să reprezintă o prioritate serioasă.

Din acest punct de vedere Ministerul de Externe are o sarcină specifică, să identifice pieţele favorabile României şi politic, nu numai investiţional şi să înlăture eventualele blocaje în relaţia bilaterală, acolo unde există.

Avem apoi, în interiorul cooperării cu UE, problema absorbţiei fondurilor europene şi înlăturării clauzei de salvgardare, domenii deficitare în care Ministerul de Externe are ceva de făcut.

Adevărul: Mai concret...

Cristian Diaconescu:  Avem din punct de vedere al relaţiei cu UE responsabilităţi directe privind introducerea monedei euro în România şi zona Schengen. Din cele 4 categorii de responsabilităţi care revin României pe Schengen, Ministerului  de Externe îi revine una dintre ele, cea privind vizele.

În acest domeniu, al vizelor, trebuie luate măsuri foarte serioase, pentru că serviciile consulare au nevoie, rapid, de îmbunătăţire sub aspectul dotării, al logisticii, al calităţii personalului şi, de ce nu, al mentalităţii acestui personal.

Este prima oară când serviciul consular al României se confruntă cu o situaţie de fapt, anume milioanele de români care circulă în afara ţării. De regulă, tentaţia este să se lucreze cu aceleaşi mijloace. Vă dau un amănunt: serviciul consular nu a mai fost înnoit de 10 ani.

Adevărul: Cum vedeţi viitorul relaţiilor noastre cu Rusia, mai ales din perspectiva ultimelor evoluţii?  În privinţa crizei gazelor, aţi avut convorbiri doar cu omologul dvs ucrainean, nu şi cu cel rus...

Cristian Diaconescu: Am avut o întâlnire cu ambasadorul Federaţiei Rusiei şi urmează să stabilim un contact bilateral la un nivel pe care îl vom stabili, de comun acord, în perioda următoare. În legătură cu viitorul relaţiilor cu Federaţia Rusă, este normal, după părerea mea, să plecăm de la premisele pe care le cunoaşte toată lumea în România.

Adevărul:Care ar fi acelea?

Cristian Diaconescu: În primul rând, relaţia economică cu un deficit foarte mare, probabil cel mai mare pe care îl are României cu vreun stat. Peste două miliarde importuri şi o dependenţă în ceea ce priveşte importurile de gaze de 100% pe relaţia cu Federaţia Rusă.

Din această perspectivă, cred că nimănui nu trebuie să-i fie cu supărare că România caută alternative. Orice stat are alternative din acest punct de vedere, dacă stăm să analizăm la rece. Până la urmă este o condiţie economică şi nu trebuie să fie interpretată ca un gest politic.

În al doilea rând, Federaţia Rusă este cel mai mare vecin al României. De aceea, un dialog normal, în special în ce priveşte problemele regionale, este absolut necesar, inclusiv în relaţia Balcani – Marea Neagră sau în privinţa aşa-numitelor „conflicte îngheţate”.

În al treilea rând, cred că o relaţie politică serioasă şi matură, mai ales, în plan bilateral, este de dorit în ambele capitale. Şi vreau să vă spun că salut ceea ce au făcut misiunile diplomatice din cele două ţări în ultimii ani în legătură cu înlăturarea unor asperităţi în zona opiniei publice, a presiunii pe care opinia publică o generează la un moment dat şi a unor aspecte resentimentare care nu-şi mai găsesc locul atunci când vorbim de o strategie de viitor.

Din această perspectivă, cred că România, ca stat membru NATO şi UE, are suficiente argumente pozitive într-un dialog bilateral cu Federaţia Rusă.

Adevărul: Să rămânem în zonă. Aici, apare în ecuaţie şi Republica Moldova.  Avem o relaţie complicată cu Chişinăul. Aţi moştenit-o, astfel. Cum vedeţi pe mai departe relaţia? Există voci care susţin ideea de a forţa apropierea, în orice chip, şi există şi altele, care consideră că relaţia trebuie să urmeze un curs firesc, natural. Dvs, ce tendinţă îmbrăţişaţi?

Cristian Diaconescu: Eu sunt adeptul unei linii mai conservatoare şi, dacă doriţi, mai reci în ceea ce priveşte politica externă, în general.

Diaconescu în mai 2004, ministrul Justiţiei   Foto: Adevărul

Mie mi se pare că pragmatismul trebuie să reprezinte argumentul cel mai important atunci când serveşti interesul naţional din perspectiva Ministerului de Externe. Frisoanele emoţionale, indiferent de unde vin, sunt inutile şi nu vor reprezenta o bază de decizie la Bucureşti.

În acest moment, cred că parteneriatul european elaborat împreună cu partenerii noştri din UE şi propus Republicii Moldova reprezintă cel mai serios argument şi un proiect politic extrem de interesant pentru ambele ţări.

Cred, totodată, că este în interesul ambelor ţări, ca relaţia bilaterală să capete contur din perspectiva sprijinirii cetăţenilor, a schimburilor comerciale, chiar şi a schimburilor culturale, evident cu respectarea strictă a suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei fiecărui stat.

Adevărul: De ce credeţi că România nu este membru al formatului 5+2?

Cristian Diaconescu: Consider că nu am făcut tot ce era posibil pentru a ne recăpăta acest rol pentru că acum, ca stat membru al UE, am fi putut, într-adevăr, să ne aducem o contribuţie serioasă în ceea ce priveşte stabilitatea. Şi cred că este inclusiv în interesul Republicii Moldova, ca această stabilitate regională la graniţa de est a UE să devină un fapt împlinit.

Cred că eforturile noastre de a aduce Republica Moldova în dialogul regional şi european, au fost foarte bune şi vor continua. Totodată, şi în relaţia la Marea Neagră, şi în ceea ce priveşte cooperarea economică, inclusiv în legătură cu coridoarele energetice, atât România, cât şi Republica Moldova vor avea un rol de jucat. Este, cred, înţelept ca acest rol să fie jucat împreună, şi nu separat.

Adevărul: Proiectul cooperării economice la Marea Neagră a fost resuscitat în anii din urmă. Merită? Ce şanse există pentru a-i da multă substanţă?

Cristian Diaconescu: În primul rând, România poate avea de câştigat printr-o implicare inteligentă şi de substanţă în ceea ce priveşte modul în care organizaţia Mării Negre funcţionează în acest moment. Vedeţi, participanţii la iniţiativă sunt extrem de eterogeni, de la state membre NATO, UE, la state ne-membre şi uneori semi-ostile.

De la state foarte puternice, până la ţări mai puţin, unele implicate în litigii cum e Armenia cu Azerbaijan, de exemplu. Toate aceste ţări se află în jurul aceleiaşi mese. Apoi, fiind vorba de o organizaţia economică, care are şi o bancă proprie la Salonic, ar putea să contribuie la finanţarea unor proiecte regionale în domeniul infrastructurii sau energiei.

Există, însă, foarte mari reticenţe înăuntrul organizaţiei în legătură cu securitatea în zona Mării Negre. Aici trebuie într-adevăr lucrat cu foarte mare atenţie şi ţinând cont de sensibilităţile tuturor statelor participante.

De regulă procesul decizional este destul de complicat. Dar în condiţiile în care se lucrează cu mare atenţie atunci se pot obţine nişte semnale. Din păcate, UE nu s-a angajat într-un dialog inter-organizaţii cu OCEMN, şi cred că această situaţie ar trebui remediată rapid.

Adevărul: Cum credeţi că va evolua relaţia de parteneriat cu Statele Unite. Îşi va mai permite România să susţină un  demers al Statelor Unite dacă Bruxelles-ul are altă viziune?

Cristian Diaconescu:  Am avut ocazia în urmă cu trei luni să fac o vizită la Washington şi m-am întâlnit cu cei care acum sunt membri ai Administraţiei Obama. Evident, Partidul Democrat, într-o formă sau alta, este mai apropiat de zona social-democraţiei româneşti.

Şi am primit toate asigurările în legătură cu păstrarea direcţiilor fundamentale de politică externă între România şi Statele Unite, al parteneriatului strategic care există între cele două ţări. În continuare şi România, şi UE, pentru că aţi menţionat-o, au nevoie de o relaţie trans-atlantică puternică.

În mod categoric, România trebuie şi va continua să-şi respecte angajamentele trans-atlantice pe care şi le-a asumat, iar raporturile de parteneriat  între România şi Statele Unite vor continua pe bazele fundamentale pe care au funcţionat şi până acum. În rest, singura temă de subsumare a politicii externe româneşti va fi interesul naţional al României.

Adevărul: Apropo de interesul naţional, ce facem cu românii din străinătate domnule ministru? Există o sumedenie de probleme...

Cristian Diaconescu: Deşi  mai puţin vizibil, am pornit un proces foarte serios de reconsiderare a calităţii serviciilor consulare. Nu fac încă publice nişte lucruri.

Adevărul: Eu vreau să vă întreb altceva. Apar iar atacuri în presa din afară, la adresa românilor. În Elveţia, în Germania, chiar şi prezentarea României în biblioteca europeană virtuală a fost tendenţioasă. Cum ar putea ministerul să se implice în contracarare lor?

Cristian Diaconescu: În primul rând, răspunsul nostru nu va fi emoţional, de natură să amplifice astfel de atitudini, dar nici nu vom rămâne fără reacţie. Va fi însă proporţională, cu respectarea standardelor, raporturilor diplomatice şi, evident, cu păstrarea măsurii.

Vă dau exemplu cu Elveţia: fiind vorba de un partid politic care face  propagandă xenofobă, am avut o discuţie şi la Bucureşti, cu reprezentanţa diplomatică a statului elveţian, dar şi la Berna. Ne-am exprimat preocuparea, atât şi nimic mai mult.

Aici este vorba de încălcarea unor norme europene privind funcţionarea statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Deci, este normal să clarificăm, în măsura posibilului, care sunt resorturile unei astfel de situaţii.

Adevărul: Ca membră a UE, România are obligaţii, dar, în egală măsură, şi drepturi.  Ne putem prevala de calitatea de membru pentru a  folosi resorturile interne ale Uniunii care funcţionează în asemenea cazuri?

Cristian Diaconescu: Da. Sunt rezoluţii, recomandări, decizii ale UE în ceea ce priveşte protecţia consumatorului, libera circulaţie, recunoaşterea diplomelor universitare în toate statele membre, care, în mod paradoxal, nu s-au aplicat României. Din păcate, multe nu se cunosc în România, şi asta este vina autorităţilor.

Eu cred că trebuie să verificăm şi să folosim la detaliu toate drepturile de care beneficiem. Discutăm foarte mult de bani, dar mai sunt multe alte drepturi care ne revin automat şi care, în mod paradoxal, în unele ţări nu se aplică şi României.

Vă asigur că, vom intra într-un dialog bilateral foarte aplicat cu aceste ţări pentru a vedea când şi cum va fi aplicat nivelul minimal de drepturi pe care îl are un stat membru al UE.

Aprilie 2008. Mircea Geoană (dreapta) îl prezintă pe Cristian Diaconescu, la un eveniment unde au participat mii de oameni, drept candidatul PSD la Primăria Capitalei  Foto: Mediafax

Adevărul: Avansaţi un pronostic pentru verdictul de la Haga, în litigiul cu Ucraina?

Cristian Diaconescu: Mi se pare că din argumentaţia juridică şi din elementele  prezente în susţinerea noastră, ar fi normal ca România să aibă câştig de cauză. Vreau să vă spun însă că dincolo de soluţia de la Haga, ceea ce se va pronunţa acolo va trebui să reprezinte un argument pozitiv în relaţia între România şi Ucraina, prin scoaterea unei probleme sensibile de pe agenda bilaterală.

Adevărul: Provocări pentru diplomaţia română în 2009?

Cristian Diaconescu: România a reuşit să-şi ocupe din punct de vedere politic locul pe care-l merită devenind membră a NATO şi UE. Marea  provocare în continuare e să-şi potenţeze acest loc. În al doilea rând, România a avut şi are şi în acest moment punţi de comunicare din Orientul Mijlociu până în China şi din Canada până în sudul Africii.

Multe dintre aceste oportunităţi au fost abandonate, fără nici o raţiune. Dacă vom reuşi să le valorificăm, şi, am curajul s-o spun, dacă vom reuşi să jucăm global, aşa cum cred că putem, acest lucru poate fi o provocare. Este greu, dar chiar dacă lumea s-a schimbat, partenerii noştri au rămas aceiaşi.
   
Adevărul: Cum este relaţia dumneavoastră cu Traian Băsescu?

Cristian Diaconescu: Este o relaţie funcţională, instituţională şi, după părerea mea, normală. Preşedintele este titularul politicii externe româneşti, iar Guvernul prin Ministerul de Externe cel care execută politica externă românească. Aşa scrie în Constituţie şi acesta este cadrul în care lucrăm.

Adevărul: Vorbeaţi despre o redefinire a modului în care ministerul va comunica cu instituţia Parlamentului. Ce veţi face în sensul acesta?

Cristian Diaconescu: În niciun caz nu voi urma tradiţia miniştrilor care fugeau de Parlament. Fie pentru că nu înţelegeau cu ce se ocupă această instituţie, pentru că nu erau membri ai Parlamentului, fie pentru că aveau oarecare suficienţă în ceea ce priveşte politica externă.

De ce Parlamentul sau comisia de specialitate să nu primească date ce pot fi folosite în grupurile de lucru pe care le stabileşte Parlamentul cu parlamentele din celelalte state sau, şi mai serios, în ce priveşte reprezentarea în Parlamentul European? Sunt decizii în Parlamentul European care pot sprijini foarte serios România şi demersurile pe zona UE. Chiar mult mai puternic decât ceea ce pot face Guvernele din acest punct de vedere.

În ceea ce priveşte relaţia cu vecinii, de asemenea, este o dimensiune parlamentară ce poate fi folosită. Noi avem semnale foarte serioase în legătură cu participarea la diverse reuniuni internaţionale, a unor reprezentanţi parlamentari din România, dar şi din state, faţă de care avem interese specifice în acest moment.

De ce să nu îi înarmăm pe parlamentarii noştri cu informaţia necesară, în aşa fel încât să poată fi de folos din această perspectivă? Deci din perspectivă strict constructivă, vreau să devin din reactiv în activ în relaţia cu Parlamentul.

Adevărul: Cât va rezista coaliţia PDL-PSD?

Cristian Diaconescu: Mult mai mult decât se aşteaptă.

Adevărul: Cum vedeţi PSD-ul în contextul alegerilor prezidenţiale?

Cristian Diaconescu: Inclusiv prin protocolul încheiat cu PDL, fiecare dintre cele două partide şi-a păstrat dreptul de a-şi desemna un candidat la preşedinţie. Şi cred că este normal. În al doilea rând, repet, dacă acest Guvern va avea succes, nu numai pe plan central, ci şi în plan local, atunci ambele partide vor avea de câştigat la electorat.

Adevărul:Vă interesează să candidaţi la alegerile prezidenţiale?

Cristian Diaconescu: Nu.

Adevărul: În eventualitatea unui congres în PSD, aţi fi interesat să candidaţi pentru preşedinţia partidului?

Cristian Diaconescu: Nu, categoric nu. Am suficientă treabă aici, la Ministerul de Externe.

Un ministru cu o avere modestă

Potrivit declaraţiei de avere, Cristian Diaconescu are un teren agricol de 450 de metri pătraţi în Stâlpeni şi un teren cumpărat prin credit de 360 de metri pătraţi în Bucureşti, în zona Icoanei.

El a primit prin moştenire o casă în comuna Stâlpeni, judeţul Argeş, şi mai are o casă în Bucureşti. Ministrul mai deţine două apartamente în Capitală. Deţine o maşină Ford Focus din 2001 şi a moştenit 3 tablouri în valoare de 6.000 de euro.

Diaconescu are un leasing de 11.915 euro şi o datorie la BCR în valoare de 138.500 de dolari, reprezentând un credit imobiliar. Ca senator a câştigat anul trecut 37.773 lei. Soţia sa, angajată la Asirom, a câştigat 282.000 lei. Firma Diaconescu şi Asociaţii i-a adus un venit de 26.000 de lei.

Verdictul de la Haga Cristian Diaconescu crede că România are destule argumente pentru a obţine un verdict favorabil la Haga, în litigiul cu Ucraina. Oricare va fi însă soluţia dată, aceasta va trebui să reprezinte un argument pozitiv, pentru că va elimina o problemă sensibilă de pe agenda relaţiei bilaterale.

Profil

Cristian Diaconescu reprezintă, alături de alţi colegi din PSD, noua garnitură de lideri ai partidului.

Este născut în 1959, în Bucureşti, este căsătorit şi are o fată. Judecător, la 24 de ani. Inspector de specialitate la Ministerul Justiţiei, la 30 de ani. Diplomat la Viena între 1990 şi 1997. Cadru didactic din 1993.

Secretar de stat în MAE de la sfârşitul lui 2000. Ministru de Justiţie timp de nouă luni (martie – decembrie 2004), însărcinat cu responsabilitatea încheierii capitolului 24 de negocieri cu UE, „Justiţie şi Afaceri Interne".

Din 2005 este vice­preşedinte al PSD, ocupând şi funcţia de purtător de cuvânt al partidului.

Cel mai important moment politic din ultima vreme în cariera sa politică a fost candidatura la Primăria Generală a Bucureştiului din vara lui 2008. Nu a reuşit să intre în turul doi, în condiţiile în care Sorin Oprescu demisionase din PSD şi candida ca independent.

La alegerile parlamentare a candidat pentru un mandat de senator în sectorul 2, asigurându-şi locul în Parlament.