România aplică pedepse prea bânde traficanţilor de fiinţe umane RAPORT

Grupul de experţi pentru lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA) al Consiliului Europei a îndemnat România să se asigure că infracţiunile de trafic de fiinţe umane duc la pedepse eficiente şi disuasive şi că victimele traficului au acces la compensaţii.

GRETA, într-un raport publicat joi, notează că România a continuat să dezvolte cadrul legislativ relevant pentru acţiunea împotriva traficului de fiinţe umane, conform Digi24. 

Deşi salută faptul că ministrul Justiţiei i-a cerut procurorului general să prioritizeze acţiunile împotriva traficului de fiinţe umane, GRETA notează că un număr semnificativ de sentinţe sunt cu suspendare, iar utilizarea recunoaşterii vinovăţiei pentru a obţine o condamnare diminuată sau alte înţelegeri similare le permit multor infractori să primească pedepse reduse. GRETA consideră că procedura de recunoaştere a vinovăţiei pentru reducerea pedepsei trebuie utilizată numai în mod excepţional în cazurile de trafic de fiinţe umane şi că instanţele trebuie să se asigure că infracţiunile comise duc la pedepse proporţionale şi disuasive.

O altă chestiune care suscită o preocupare specială este că acele compensaţii acordate victimelor de instanţe sunt rareori plătite pentru că bunurile făptaşilor nu au fost identificate sau îngheţate într-un stadiu timpuriu. În timpul perioadei acoperite de raport (2016-2019), numai o victimă a traficului de fiinţe umane a primit compensaţie din partea statului.

GRETA face apel la autorităţile române să facă eforturi suplimentare pentru a garanta accesul la compensaţii pentru victime, în special utilizând pe deplin legislaţia privind îngheţarea bunurilor, simplificarea procedurilor pentru solicitarea de compensaţii din partea statului şi înfiinţarea unui fond folosind bunuri confiscate de la făptaşi.

România rămâne predominant o ţară de origine a victimelor traficului de fiinţe umane, notează raportul GRETA, iar Germania, Italia, Spania şi Regatul Unit au fost principalele ţări de destinaţie. Numărul victimelor identificate de autorităţile române a scăzut de-a lungul anilor. Un număr total de 2.613 victime au fost identificate în perioada acoperită de raport (2016-2019). Trei din patru victime au fost femei şi jumătate copii, exploatarea sexuală rămânând cel mai comun scop al traficului de fiinţe umane.