Relaţiile dintre avocaţi şi clienţi primesc „superimunitate“
0Legea „superimunităţii“ avocaţilor a intrat în vigoare. Actul normativ interzice procurorilor să mai ridice înscrisuri de la avocaţi ori să dispună confiscarea unor probe, precum corespondenţa dintre client şi apărător. Specialiştii în Drept spun că provederile controversate din proiectul de lege au fost eliminate, iar actul normativ în forma actuală răspunde exigenţelor legislaţiei europene.
Modificările la Legea 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat au fost publicate în Monitorul Oficial, iar la sfârşitul săptămânii trecute au intrat în vigoare. Proiectul a primit votul final în Parlament încă de toamna trecută, numai că preşedintele nu l-a putut promulga mai devreme, întrucât Guvernul a făcut o sesizare de neconstituţionalitate cu privire la modificările adoptate. În ianuarie 2017, Curtea Constituţională a respins susţinerile Executivului, iar proiectul de lege a revenit în actualitate abia săptămâna trecută, când preşedintele Klaus Iohannis a promulgat actul normativ.
Avocaţii susţin că modificările adoptate îi pun la adăpost în exercitarea profesiei, în ciuda criticilor aduse de procurori, care avertizau că actul de justiţie ar putea fi grav afectat. Proiectul a fost criticat dur şi de reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Adoptarea modificărilor la legea avocaturii „ar avea drept consecinţă nulitatea unor probe deja administrate în dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aflate atât în faza de urmărire penală, cât şi pe rolul instanţelor de judecată“, arătau aceştia.
Aliniere la avocatura modernă
Însă, avocatul Daniel Fenechiu susţine că relaţia dintre avocat şi client trebuie să fie privilegiată şi garantată, iar legea tocmai asta face. „Este un pas înainte, este o aliniere la avocatura modernă, pentru că este prima dată când se creează elemente de garanţie a corespondenţei şi a comunicării dintre avocat şi client. S-a vorbit de superimunitatea avocaţilor şi unele dintre modificările la lege au fost ciuntite. Nu este vorba de nicio superimunitate a avocaţilor, este vorba de superimunitatea democraţiei. Informaţiile din corespondenţa avocatului puteau să fie folosite împotriva clientului. Relaţia dintre avocat şi client trebuie să fie privilegiată şi garantată“, a explicat Fenechiu.
Noile prevederi interzic avocaţilor să-şi toarne clienţii în faţa anchetatorilor.
„Legea vine şi cu nişte garanţii de confidenţialitate din partea avocatului. De exemplu, Dorin Cocoş a fost trimis în judecată pentru nişte infracţiuni documentate în baza declaraţiilor avocaţilor care i-au înfiinţat off-shore-uri. Eu nu zic că Dorin Cocoş a fost de bună credinţă, dar dacă un client te angajează, atunci vorbim de o relaţie confidenţială, ţine de secretul relaţiei avocat-client“, a spus avocatul.
La rândul său, judecătorul Cristi Danileţ, fost membru CSM, arată că legea nu face decât să se adapteze unor practici europene. „Modificările sunt logice, ele privesc relaţia de confidenţialitate dintre avocat şi client. Practic, se urmăreşte ocrotirea clientului. Discuţia cu avocatul trebuie să fie absolut confidenţială. Problema este atunci când avocatul însuşi comite o infracţiune. Aici nu se mai pune problema protecţiei, avocatul nu mai face act de apărare, este deja complicitate sau favorizarea infractorului. Dar într-o apărare făcută cu bună credinţă statul nu poate să intercepteze discuţiile dintre avocat şi client sau să confişte înscrisuri. Sunt standarde internaţionale, aceste practici sunt interzise de CEDO“, a spus judecătorul.
Principalele modificări la Legea avocaturii
Practic, noile prevederi legale oferă imunitate avocaţilor, în sensul în care procurorii nu au voie să ridice înscrisuri, să pună sub sechestru sau să dispună confiscarea comunicărilor scrise între client şi avocat.
„Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său, precum şi înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client“, potrivit modificărilor aduse Legii avocaţilor.
De asemenea, raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni. Dacă pe parcursul interceptărilor rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse.
Alte modificări sunt unanim considerate bine-venite. Astfel, „divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informaţii confidenţiale din sfera privată a clientului său, sau care priveşte un secret operaţional sau comercial care i-a fost încredinţat în virtutea aceleiaşi calităţi sau de care a putut să ia cunoştinţă în timpul desfăşurării activităţilor specifice profesiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani“.