Reacţia MAE după decizia Comisiei Europene de a da în judecată România pentru neaplicarea normelor în materie de combatere a spălării banilor
0MAE a precizat, vineri, referitor la trimiterea României de către CE în faţa Curţii de Justiţie a UE din cauza neaplicării normelor în materie de combatere a spălării banilor, că "este un act procedural standard" şi că există un proiect pentru implementarea directivei în dezbatere la Senat.
"Decizia Comisiei Europene de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în cauza 2017/0417 - procedură de infringement referitoare la netranspunerea Directivei 2015/849/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE şi a Directivei 2006/70/CE – este un act procedural standard, realizat în cazurile în care un stat membru nu notifică instituţiei europene, în termen, actul normativ naţional care transpune, integral, actul legislativ european. Până la acest moment, Grefa CJUE nu a comunicat autorităţilor române o cerere introductivă depusă de Comisia Europeană. Redactarea şi depunerea de către Comisie a acestei cereri la Grefa curţii (sesizarea efectivă) este un act procedural diferit, ulterior ca localizare în timp aceluia al luării deciziei de sesizare efectivă a instanţei europene", se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe.
Reprezentanţii MAE mai spun că dacă România îşi asumă un calendar ferm pentru corelarea legislaţiei naţionale cu standarde UE în ceea ce priveşte combaterea spălării banilor, atunci Comisia Europeană (CE) poate decide să amâne sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Potrivit ministerului de Externe, există în acest sens un proiect aprobat de Guvern pe 31 mai a.c. care în prezent se află în dezbatere la Senat.
"Pe baza unui calendar ferm de conformare, asumat de autorităţile române cu atribuţii de reglementare în domeniul spălării banilor, Comisia Europeană poate decide amânarea sesizării efective a CJUE. În scopul transpunerii integrale a Directivei 2015/849/UE, instituţiile responsabile la nivel naţional, respectiv Secretariatul General al Guvernului (SGG), Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) şi Ministerul Justiţiei (MJ) au elaborat şi promovat proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Proiectul în cauză, deplin compatibil cu actul legislativ european, a fost aprobat în şedinţa Guvernului României din data de 31.05.2018. În prezent, respectivul proiect se află în dezbaterea Senatului, prima cameră parlamentară sesizată, (L390/2018[1]), parcurgând procedura specifică de legiferare", se mai arată în comunicat.
MAE adaugă că "a realizat evaluarea juridică a proiectului de act normativ din perspectiva compatibilităţii cu dreptul Uniunii Europene, fiind consultat de către iniţiatorii proiectului în procedura de avizare ministerială şi contribuind, prin propuneri concrete, la armonizarea legislativă completă a proiectului supus analizei cu directiva UE a cărei transpunere se urmărea", conform sursei citate.
Comisia Europeană a anunţat joi că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat pe site-ul instituţiei.
România şi Grecia sunt trimise în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în legislaţia lor naţională cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor. Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor şi, prin urmare, este de asemenea trimisă în faţa Curţii de Justiţie.
Comisia a propus impunerea de către Curte a plăţii unei sume forfetare, precum şi a unor penalităţi zilnice până când cele trei ţări vor lua măsurile necesare. Potrivit purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Wigand, Comisia Europeană cere amendarea României cu 1,8 milioane de euro plus 21.000 de euro zilnic pentru fiecare zi în care nu transpune directiva privind spălarea banilor.