Raportul MCV pentru România: „Există semne serioase de întrebare privind caracterul durabil al reformelor demarate“

Comisia Europeană a dat publicităţii raportul pe Justiţie, în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. Preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, a declarat că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să-şi respecte angajamentele.

Comisia Europeană a dat publicităţii raportul pe Justiţie, în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. Preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, a declarat că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să-şi respectele angajamentele.

De asemenea, preşedintele Barroso a declarat că va mai exista un raport anul acesta. „Vom continua să monitorizăm situaţia şi un nou raport va fi adoptat până la sfârşitul anului”, a spus portughezul. Acesta va fi realizat pentru a vedea dacă autorităţile de la Bucureşti au răspuns îngrijorărilor şi recomandărilor Comisiei Europene.

Barroso a mai spus că ultimele trei săptămâni au fost o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană şi Uniunea Europeană, iar acestea au „zdruncinat încrederea în România”, scrie Mediafax. „Politicienii nu trebuie să încerce să îi intimideze sau să îi atace pe judecători înaintea deciziilor care ar putea să nu le convină, iar competenţa Curţii Constituţionale nu poate fi schimbată peste noapte”, a mai subliniat preşedintele CE.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) a fost activat în 2007, când România şi Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană. Deoarece cele două ţări aveau grave probleme în privinţa sistemului judiciar, corupţiei şi crimei organizate, Uniunea Europeană a simţit nevoia unui asemenea mecanism. Astfel, MCV urmăreşte reformele din domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei în aceste două ţări.

„Adevărul” vă prezintă recomandările pe care le-a făcut Comisia în cadrul raportului MCV.

„Cel mai important dintre paşii următori va fi acela ca Guvernul şi instituţiile esenţiale din România să îşi demonstreze angajamentul faţă de pietrele de temelie indispensabile ale statului de drept şi ale independenţei sistemului judiciar. Acest lucru impune adoptarea unor măsuri urgente de către Guvern şi Parlament. Deşi recomandările enumerate mai jos includ câteva reforme specifice, necesare pentru menţinerea progreselor înregistrate în temeiul MCV, actualele controverse, descrise mai sus în prezentul raport, generează preocupări importante în ceea ce priveşte progresele obţinute până acum şi ridică semne serioase de întrebare cu privire la caracterul durabil şi ireversibil al reformelor deja demarate”, se scrie în debutul recomandărilor.

Recomandările Comisiei se întind pe şapte capitole mari. 

Respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar

• „abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 38/2012 şi a Ordonanţei de Urgenţă nr. 41/2012 şi asigurarea respectării deciziilor Curţii Constituţionale referitoare la cvorumul pentru referendum şi la domeniul de responsabilitate al Curţii;
• respectarea, pe viitor, a prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă;
• punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale;
• asigurarea publicării fără întârziere a tuturor actelor, inclusiv a deciziilor Curţii Constituţionale, în Monitorul Oficial;
• invitarea tuturor partidelor politice şi autorităţilor guvernamentale să respecte independenţa sistemului judiciar; asumarea angajamentului de a impune sancţiuni disciplinare tuturor membrilor de Guvern sau de partid care subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituţiilor judiciare;
• numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor partide, în cadrul unui proces transparent şi obiectiv, menit să asigure alegerea unui candidat cu o autoritate, o integritate şi o independenţă de necontestat;
• introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului General şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie; un astfel de proces transparent ar trebui să includă depunerea unor candidaturi deschise, fondate pe criterii de experienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie; abţinerea de la numiri în cursul preşedinţiei interimare; 
• evitarea acordării de graţieri prezidenţiale în cursul preşedinţiei interimare;
• abţinerea de la numirea în posturi de ministru a persoanelor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti în materie de integritate; eliberarea funcţiei de către miniştrii aflaţi într-o astfel de situaţie;
• adoptarea unor proceduri clare prin care să se prevadă demisia parlamentarilor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri definitive privind incompatibilitatea sau conflicte de interese ori care au fost condamnaţi definit într-un caz de corupţie la nivel înalt.

Prin scrisoarea sa din 16 iulie şi anexa actualizată din 17 iulie, prim-ministrul României i-a confirmat Preşedintelui Comisiei că toate aceste cerinţe au fost sau urmează să fie îndeplinite.”

De asemenea, Comisia Europeană a dat recomandări şi în privinţa reformei sistemului judiciar, după cum urmează:

• adoptarea şi punerea în aplicare a unui plan comun şi cuprinzător de asigurare a punerii în aplicare a tuturor celor patru coduri şi a tuturor aspectelor relevante ale reformei structurale şi procedurale, ale ajustărilor din domeniul resurselor umane şi ale investiţiilor în infrastructura judiciară; 
• restructurarea instanţelor şi a parchetelor, precum şi refacerea echilibrului dintre numărul de angajaţi şi volumul de muncă, pe baza, în special, a revizuirii modului de funcţionare a sistemului judiciar din România şi a proiectului referitor la volumul optim de muncă în instanţe, derulat în prezent cu finanţare de la Banca Mondială; 
• crearea unui grup de monitorizare a reformei judiciare, din care să facă parte reprezentanţi ai tuturor puterilor în stat, ai asociaţiilor profesionale şi ai societăţii civile. 

Iată celelalte recomandări din raportul Comisiei Europene:

Răspunderea sistemului judiciar

• stabilirea unei politici comune între CSM şi Guvern pentru promovarea răspunderii şi a integrităţii în cadrul sistemului judiciar printr-o practică şi o jurisprudenţă ferme şi convingătoare cu etape clare de punere în aplicare; utilizarea punerii în aplicare a noilor legi privind responsabilitatea disciplinară şi promovarea la Înalta Curte pentru a da un exemplu sistemului judiciar în ansamblul său;
• asigurarea unei mai bune coordonări a instrumentelor juridice, disciplinare şi de gestionare pentru a proteja reputaţia sistemului judiciar în cazurile grave de abateri profesionale, inclusiv a deciziilor privind drepturile individuale, cum ar fi pensiile;
• consolidarea capacităţii şi a performanţei Inspecţiei Judiciare atât pentru a asigura răspunderea judiciară în cursul instrumentării cazurilor individuale, cât şi pentru a promova eficacitatea, consecvenţa şi bunele practici ale sistemului judiciar prin intermediul revizuirii periodice ale practicilor la toate nivelurilor sistemului judiciar.

Consecvenţa şi transparenţa actului de justiţie

• dezvoltarea unei abordări globale menite să instituie structurile, procedurile şi practicile necesare pentru accelerarea unificării juridice; înscrierea unificării juridice pe lista priorităţilor de management a preşedinţilor instanţelor şi considerarea consecvenţei drept un element important în cadrul sistemului de evaluare şi de promovare a judecătorilor; asigurarea publicării complete pe internet şi a actualizării continue a hotărârilor judecătoreşti însoţite de motivări; 
• continuarea reformei Înaltei Curţi pentru a permite acordarea unei mai mari importanţe unificării juridice.

Eficacitatea acţiunii judiciare

• elaborarea şi punerea în aplicare în cadrul instanţelor a unor ghiduri clare de bune practici în ceea ce priveşte aplicarea pedepselor, gestionarea cazurilor şi analizarea probelor în procesele penale, cu un accent deosebit pe domeniile în care au fost deja identificate lacune, cum ar fi procesele complexe având ca obiect cazuri de criminalitate economică şi achiziţii publice;
• introducerea unor reforme pentru publicarea motivărilor instanţelor la cât mai scurt timp după pronunţarea hotărârilor, pentru suspendarea termenelor de prescripţie din momentul începerii unei cercetări judiciare şi pentru îmbunătăţirea calităţii şi a disponibilităţii expertizei judiciare; 
• continuarea măsurilor adoptate de Înalta Curte pentru accelerarea proceselor având ca obiect cazuri de corupţie la nivel înalt, întreprinderea măsurilor necesare pentru evitarea împlinirii termenelor de prescripţie şi introducerea unor măsuri similare la alte instanţe;
• continuarea măsurilor de îmbunătăţire a consecvenţei şi a caracterului disuasiv al pedepselor aplicate în cazurile de corupţie la nivel înalt în instanţele de pe teritoriul României; 
• asigurarea continuităţii, şi sub noua conducere, a rezultatelor obţinute de Ministerul Public. 

Integritatea

• asigurarea unui bilanţ pozitiv convingător în ceea ce priveşte sancţiunile prompte şi disuasive; raţionalizarea controlului jurisdicţional al hotărârilor Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) prin îmbunătăţirea procedurilor şi practicilor judiciare şi prin revizuirea cadrului legal al ANI, în vederea accelerării procesului de pronunţare a hotărârilor definitive şi a îmbunătăţirii consecvenţei acestora şi a caracterului lor disuasiv; 
• îmbunătăţirea cooperării dintre autorităţile judiciare şi alte autorităţi administrative, pe de o parte, şi ANI, pe de altă parte, în vederea asigurării unui schimb efectiv de semnale şi informaţii operaţionale în toate cele trei domenii de activitate ale ANI; însuşirea, ca o măsură clară de performanţă, a cooperării cu ANI de către conducerea altor autorităţi administrative.

Lupta împotriva corupţiei

• asigurarea continuităţii, şi sub noua conducere, a rezultatelor obţinute de DNA; 
• punerea în aplicare a noii strategii naţionale anticorupţie, astfel cum a fost concepută, şi introducerea unui sistem global de monitorizare, care să permită tuturor agenţiilor guvernamentale să îşi stabilească ţinte şi să prezinte rapoarte anuale, întocmite într-un format comun şi comparabil, cu privire la prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a fraudei şi a conflictelor de interese; stabilirea, în concordanţă cu strategia, a unor norme procedurale clare şi a celor mai bune practici pentru deciziile Parlamentului, care să permită cercetarea, arestarea şi percheziţionarea parlamentarilor;
• demonstrarea unui bilanţ pozitiv în domeniul instrumentării cazurilor de spălare de bani ca o infracţiune de sine stătătoare şi prezentarea unor rezultate convingătoare în ceea ce priveşte recuperarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni, prin consolidarea practicilor judiciare şi prin aplicarea noii legi privind confiscarea extinsă; 
• stabilirea unui mecanism clar de coordonare şi de monitorizare între poliţie, parchete şi autorităţile de control administrativ, cu responsabilitatea specifică de a asigura o cooperare şi o comunicare eficace în domeniul combaterii corupţiei; 
• îmbunătăţirea rezultatelor în ceea ce priveşte prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a fraudei şi a conflictelor de interese în domeniul achiziţiilor publice în toate sectoarele de activitate ale Guvernului; în acest context, asigurarea, de către România, a respectării corespunzătoare a recomandărilor cuprinse în evaluarea externă a sistemului de achiziţii publice, realizată la iniţiativa Comisiei.

Raport MCV iulie 2012