Raportul Departamentului de Stat: Corupţia rămâne un fenomen răspândit în România. Politicieni deţin media şi influenţează politica editorială

Corupţia rămâne un fenomen răspândit în România, iar mita este în continuare o practică obişnuită în sectorul public, se arată în Raportul Departamentului de stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în România în anul 2017. Documentul precizează că politicieni deţin media şi influenţează politica editorială.

 În privinţa libertăţii de exprimare, este menţionată ”lista neagră” făcută de Carmen Dan în februarie anul trecut, când a acuzat mai mulţi ziarişti că sprijină protestele antiguvernamentale. Şi atitudinea Gabrielei Firea de interzicere a accesului ONG-urilor la şedinţele CGMB este amintită.

Legea prevede sancţiuni penale împotriva oficialilor pentru corupţie, însă, în ciuda numeroaselor procese penale, practicile de corupţie au rămas larg răspândite. Au existat numeroase cazuri de corupţie la nivel guvernamental în cursul anului. Corupţia a rămas o problemă, conform indicatorilor Băncii Mondiale. Mita a rămas o practică obişnuită în sectorul public. Legile nu au fost întotdeauna implementate în mod eficient, iar oficialii, inclusiv judecătorii, s-au angajat uneori în practici corupte cu impunitate. Imunitatea de la urmărirea penală deţinută de actualii şi fostii membri ai cabinetului care au fost şi membri ai Parlamentului a blocat uneori investigaţiile, se arată în raportul publicat de Departamentul de stat al SUA.

În privinţa corupţiei, documentul aminteşte că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat în ritm constant să investigheze numeroase cazuri de corupţie care implică politicieni, persoane din sistemul judiciar şi din administraţie. Este menţionat cazul deputatului PSD Ion Munteanu, suspectat de DNA de trafic de influenţă şi spălarea banilor pentru că a primit peste 400.000 de euro în schimbul facilitării tranzacţiilor între un om de afaceri şi o întreprindere de stat.

Raportul menţionează că, până la 31 august, DNA a trimis în judecată 209 cazuri care au implicat 573 de inculpaţi, inclusiv un ministru, doi parlamentari, un secretar de stat, un judecător, un procuror, 12 primari şi 16 ofiţeri de poliţie. Verdictele în cazurile de corupţie au fost adesea inconsistente, cu sentinţe care variază foarte mult în cazul unor infracţiuni similare, se arată în raport. 

Este menţionată şi corupţia în domeniul achiziţiilor publice şi este reclamat faptul că acţiunile guvernamentale în acest domeniu nu au fost semnificative.

Până la 31 august, Parlamentul a respins cererile de ridicare a imunităţii pentru a permite investigaţiile care implică un actual şi un fost ministru, aminteşte documentul.

Sistemul judiciar a luat măsuri de urmărire penală şi de sancţionare a funcţionarilor care au săvârşit abuzuri, însă autorităţile au amânat procedurile care implică presupuse abuzuri ale poliţiei; rezultatul a fost că multe dintre cazuri s-au încheiat cu achitarea. Poliţia a fost frecvent exonerată în cazurile de bătăi şi alte tratamente crude, inumane sau degradante. Corupţia de la nivelul Poliţiei a contribuit la lipsa de respect faţă de poliţişti a cetăţenilor şi la ignorarea autorităţii lor, subliniază totodată raportul.

În ceea ce priveşte libertatea de exprimare, este amintit faptul că ministrul de Interne, Carmen Dan, într-o conferinţă de presă din luna februarie anul trecut, a nominalizat câţiva jurnalişti cunoscuţi pe care i-a acuzat că sprijină protestele antiguvernamentale. Ea a criticat şi grupul de Facebook Corupţia ucide pentru că i-a îndemnat pe oameni să iasă în stradă. Jurnaliştii şi ONG-urile au reclamat faptul că aceste declaraţii sunt împotriva libertăţii de exprimare, iar prezentarea unei astfel de ”liste negre” reprezintă un gest de intimidare, se arată în raport.

În document este menţionată şi Gabriela Firea, primarul Capitalei, pentru plângerea penală pentru hărţuire depusă împotriva unui site care scrie despre activitatea municipalităţii şi a cheltuielilor publice. Se mai arată că primarul a refuzat în mod repetat accesul presei şi al ONG-urile la şedinţele CGMB.

La acelaşi capitol se precizează că, în 11 decembrie, în timpul protestelor antiguvernamentale împotriva corupţiei, poliţia a anunţat că au început investigaţii penale împotriva mai multor persoane care au postat pe Facebook apeluri la protest, susţinând că au incitat la încălcarea ordinii publice datorită limbajului folosit în postări. Raportul menţionează că astfel de infracţiuni sunt pedepsite cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă penală.

Totodată, Departamentul de Stat nominalizează posturile Antena 3 şi România TV, despre care scrie că sunt controlate de oameni de afaceri care sunt susţinători fervenţi ai puterii guvernamentale, posturi care au relatat inexact despre protestele antiguvernamentale din luna ianuarie.

De altfel, în document se menţionează că politicieni sau persoane cu strânse legături cu politicienii deţin sau controlează indirect numeroase instituţii medii la nivel naţional şi local, ştirile şi orientarea acestora reflectând frecvent opiniile propietarilor.

În ceea ce priveşte închisorile, raportul menţionează că în continuare supraaglomerarea şi condiţiile care nu întrunesc standardele internaţionale, în timp ce abuzurile asupra deţinuţilor continuă să fie o problemă.