RAPORT ISU a trimis iniţial la Colectiv două echipaje medicale. La al doilea apel, s-a decis să se aştepte ca primele echipaje să ajungă la faţa locului

ISU Bucureşti a trimis la Colectiv, după primul apel la 112, un echipaj de prim ajutor şi unul SMURD cu medic. Şi după al doilea apel, în care se vorbeşte despre un posibil număr mare de victime, s-a luat decizia să se aştepte ca primele echipaje să ajungă la faţa locului, potrivit raportului prezentat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU).

Raportul a analizat ce nu a funcţionat cum trebuie în intervenţia din 30 octombrie şi ce trebuie folosit ca bune practici într-o intervenţie.

Despre felul în care s-a desfăşurat intervenţia reprezentanţii DSU spun că problemele apărute sunt unele punctuale şi nu au avut un impact semnificativ asupra eficienţei intervenţiei structurilor de urgenţă la locul incendiului: ”Apreciem că s-a desfăşurat în parametri corespunzători, inclusiv pe baza comparaţiei cu intervenţiile care s-au înregistrat în cazul unor evenimente similare la nivel internaţional”.

Una dintre problemele identificate în urma analizei este dificultatea de a se stabili un număr estimativ de victime, cât mai apropiat de realitate.

Ce s-a întâmplat după primul apel

Potrivit DSU, la primul apel efectuat pe numărul 112, la ora 22.32, ”nu se certifică faptul că există posibiltatea unui număr mare de victime”.

În acest caz, dispecerul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti a alertat subunitatea din raionul de intervenţie şi s-au trimis trei autospeciale cu apă şi spumă, o autoscară şi un echipaj de prim ajutor şi un echipa SMURD cu medic.

Dispecerul de la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI) a trimis o ambulanţă cu medic.

Din această situaţie, reprezentanţii DSU care au realizat analiza au înţeles că este cazul ca dispecerul să pună mai multe întrebări, însă fără întârzierea alertării echipajelor.

Forţele suplimentare, trimise abia după al doilea apel

Raportul DSU relevă că la cel de-al doilea apel înregistrat la 112, la ora 22.33, se transmite că este ”un posibil număr mare de victime surprinse” în incendiu.

Drept răspuns, la ISU Bucureşti ”se ia decizia să se aştepte ca echipajele de intervenţie alertate să ajungă pentru a primi informaţii de la faţa locului”, în timp ce SABI ”comunică că trimit la faţa locului toate resursele disponibile”.

Analiza DSU prezentată miercuri propune ca forţele suplimentare să fie trimise imediat ce sunt anunţate în dispecerat informaţii noi, indiferent de sursa acestora şi chiar dacă exită riscul să fie trimise forţe care, ulterior, să fie rechemate la bază.

Referitor la cele două apeluri, DSU precizează că acestea au fost reconstituite în urma discuţiilor purtate cu dispecerii, iar în cazul celui de-al doilea - prin ascultarea înregistrării apărute în presă, pentru că STS nu a pus la dispoziţie înregistrările, motivând că sunt parte într-o anchetă.

În 18 februarie a fost postată pe pagina de Facebook "Colectiv Pentru Viitor" o înregistrare prezentată drept primul apel la 112 în noaptea incendiului din Colectiv, efectuat la ora 22.32.

Cel care a efectuat acest apel spune că a dat adresa exactă, a spus că ”ard nişte oameni” şi că ”sunt foarte mulţi!”.

Poarta de intrare era închisă

O altă problemă identificată în raportul DSU a fost că adresa anunţată la 112 a fost strada Tăbăcarilor, unde poarta de intrare era închisă, iar accesul se făcea pe partea opusă. Astfel intervenţia a mai fost întârziată cu câteva minute.

Problematică a fost şi comunicarea. Canalele folosite pe staţiile TETRA ale echipajelor făceau ca mesajele să fie trimise individual pentru fiecare echipaj pentru că, pe grupul general, se comunicau toate datele intervenţiilor în desfăşurare din întreg Bucureştiul şi judeţul Ilfov. Acest fapt a făcut, în primul rând, să se întârzie timpul de plecare intervenţie.

Din noiembrie 2015, la scurt timp după tragedia din Colectiv, s-a luat hotărârea să se schimbe procedura de alertare prin staţii, astfel încât să fie folosite grupurile de comunicare şi nu alertarea individuală a fiecărui echipaj.

Tot la capitolul comunicare, echipajele ISU-SMURD şi cele ale Ambulanţei au comunicat pe frecvenţe diferite. Astfel informaţiile privind locul în care a fost transportat fiecare pacient. s-au centralizat mai greu.

”S-a constatat că nu s-a trecut pe o frecvenţă comună a tuturor forţelor de intervenţie. Fiecare maşină care a fost acolo comunica cu dispeceratul prin staţie şi bloca uneori medicul coordonator”, se arată în raport.