Procurorul general:  Voci în spaţiul public spun că  infracţiunea de conflict de interese, trebuie dezincriminată pentru că deranjează prea multă lume

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a lansat miercuri, la Bookfest, volumul „Conflictul de interese. Teorie şi jurisprudenţă. Studii de drept comparat”, ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Magistratul a vorbit despre tema cărţii sale: conflictul de interese, spunând că "multe voci susţin că această infracţiune ar trebui dezincriminată, pentru că deranjează prea multă lume”.

 "De ce este de actualitate această temă? Pentru că se aud voci în spaţiul public că această infracţiune ar trebui dezincriminată. De ce? Pentru că deranjează prea multă lume. Pentru că dacă toată lumea încalcă o lege înseamnă că legea nu-i bună. Am auzit raţionamente de felul acesta expuse cu curaj”, a afirmat procurorul general la Bookfest.  

El a mai spus că "nimeni nu trebuie să se expună ridicolului”.

"Legile sunt făcute pentru ca noi să avem o conduită conformă legilor lumii civilizate. Şi dacă avem un text de lege care funcţionează şi care a generat o jurisprudenţă pentru funcţionari publici, consilieri locali, consilieri judeţeni, parlamentari, cu toţii au un cod de conduită, un cod deontologic, au reguli după care trebuie să funcţioneze şi trebuie să-l respecte ca atare”, a spus Lazăr.

Procurorul general a făcut referire la sancţiune, în cazul conflictului de interese.

"Nu numai sancţiunea este relevantă, ea are o calitate de prevenţie în această situaţie, însă înainte ar trebui să existe o cultură instituţională unde lucrează aceşti funcţionari, ar trebui să existe coduri pe care să le cunoască şi să putem acţiona în această manieră preventivă”, a mai spus el.

Augustin Lazăr a povestit şi cum a ajuns să scrie această carte: "Totul a început cu un power point, pe care l-am prezentat la un seminar de formare profesională. Era după iunie 2006, când a fost incriminată infracţiunea de conflict de interese. Atunci am pus mâna pe un curs al lui Michel Veron, profesor de la Universitatea din Poitier, am vrut să văd cum este la ei incriminată infracţiunea, cum este la noi, cum se poate vedea comparativ şi am observat cu surpriză că aceleaşi critici erau formulate şi de către apărările respective în justiţia franceză. Însă aceste critici au fost clarificate, eliminate şi aveau de 20 de ani jurisprudenţă foarte bine bătătorită în domeniu”.

"Unul din secretele activităţii magistraţilor este faptul că mereu te întâlneşti cu provocări pe care nu le-ai mai întâlnit, şi dacă ai curiozitatea să le dezlegi, înseamnă că nu mergi degeaba la serviciu, nu te plictiseşti, şi ajungi la ultima frontieră, a cercetării”, a continuat el.

Intrarea României în Uniunea Europeană impune şi o igienizare a vieţii publice şi respectarea unui cod deontologic, a precizat procurorul general.

"De ce oare a fost incriminată această faptă de conflict de interese, dacă nu cumva din cauza faptului că noi am aderat la Uniunea Europeană, am intrat în acest club select de state occidentale, care funcţionează pe bază de reguli foarte clare, predictibile, şi în această situaţie aveam nevoie de o igienizare a vieţii publice, aveam nevoie de funcţionari publici care să funcţioneze după un cod deontologic, care să ştie ce au voie să facă şi ce nu au voie, şi dacă vrem să avem o civilizaţie aşa cum este cea occidentală, trebuie să funcţionăm după aceste reguli foarte clare”, a explicat procurorul general.

Concluzia acestuia privind incriminarea conflictului de interese a fost: "Dacă acest fenomen va avea o evoluţie pozitivă, s-ar putea ajunge la incriminarea altor fapte şi la abandonarea altor fapte, care vor fi ocolite şi vor fi prevenite în timp util”.

Rodicăi Aida Popa, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a spus, la lansarea cărţii, că aceasta are un puternic factor preventiv, pentru a combate existenţa acestor incriminări. "Acestea sunt tratate pe mai multe domenii, pornind de la conflictul de interese, având ca subiect parlamentari, un subiect care  suscită un interes larg al opiniei publice, a modului în care această incriminare sancţionează o astfel de categorie de subiecţi ai incriminării. De asemenea contractele şi drepturile de autor, achiziţiile publice, reprezintă un domeniu important în care s-a "remarcat” această infracţiune (...) Studiul pe care îl propune Augustin Lazăr propune şi aspecte de modificare a actualei incrimări din Articolul 301 al Codului Penal”, a explicat judecătorul.