Primăriile, ferite de faliment prin lege

Unităţile administrativ-teritoriale sunt obiectul unui proiect de act normativ, prin care statul vrea să le protejeze în faţa executării silite. Guvernul vrea să tempereze apetitul primăriilor pentru împrumuturi de la bănci, ferindu-le, în acelaşi timp, de avalanşa creditorilor ce le bat la uşă.

Executivul a aprobat, la începutul acestei săptămâni, un proiect de lege prin care unităţile administrativ-teritoriale cu obligaţii de plată mai vechi de 120 de zile, care depăşesc 50% din bugetul local anual, pot intra în insolvenţă la cererea oricărui creditor.

Teoretic, aceste instituţii ar urma să suporte acelaşi regim ca orice persoană juridică. Avocaţii spun însă că, în faza actuală a proiectului, nu se urmăreşte decât blocarea procedurilor de executare silită demarate împotriva primăriilor, prin iniţierea unei proceduri denumite formal „de insolvenţă".

Nu se vrea lichidarea patrimoniului

Potrivit avocatului Romeo Cosma, de la „Cosma şi Asociaţii", comunicatul de presă al Guvernului nu face referire în mod concret la faliment. Executivul doreşte, de fapt, instituirea unei proceduri de insolvenţă, şi nu a unei proceduri de faliment.

„Înţeleg că se urmăreşte reorganizarea activităţii unei unităţi administrativ-teritoriale, nu lichidarea patrimoniului acesteia, ceea ce ar presupune vânzarea bunurilor din domeniul privat şi, ulterior, plata creditorilor", explică avocatul.

De altfel, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a transmis că se doreşte securizarea primăriilor în faţa firmelor care au executat lucrări publice şi nu şi-au încasat banii.

Procedura ar dura la nesfârşit

Avocatul spune că este improprie folosirea noţiunii de insolvenţă. „Mi-e teamă că, de fapt, se instituie o procedură protecţionistă pentru unităţile administrativ-teritoriale", arată Cosma.

În mod normal, eşuarea planului de reorganizare a activităţii duce la faliment. Toată procedura poate dura însă la nesfârşit dacă autorităţile locale tergiversează, dintr-un motiv sau altul, implementarea planului de insolvenţă.

În acest timp, administraţia locală este protejată de asaltul creditorilor, iar Guvernul stă mai liniştit la gândul că primăriile nu mai pot contracta şi alte datorii, presând astfel bugetul de stat.

Împrumuturi nesigure

Creditele acordate şi angajamentele asumate de instituţiile de credit sectorului administraţiei publice au crescut cu aproape 30% în intervalul februarie 2009 - februarie 2010, până la 12,43 miliarde de lei. 

Dacă proiectul privind insolvenţa primăriilor va fi aprobat, băncile ar putea fi mai restrictive, pentru că îşi vor recupera banii mult mai greu. A.Vlad

Trăiesc „pe datorie"

Zeci de administraţii locale din ţară îşi duc zilele de azi pe mâine. Salariaţii vin la muncă doar de dragul de a spune că merg la serviciu pentru că salariile nu şi le-au luat de luni bune.

La Aninoasa, de pildă, administraţia locală şi-a anunţat intrarea în „criza financiară", după ce creditorii s-au mutat la uşa Primăriei. Edilul Ilie Botgros recunoaşte că nu are cu ce să achite datoriile de peste 3 milioane de lei, la care se adaugă şi un credit bancar.

Edilii au făcut „poteră" şi merg din casă în casă pe la localnici pentru a mai strânge măcar impozitele pe terenuri şi locuinţe, dar oamenii sunt săraci şi nu au de unde să plătească. Abia dacă reuşesc să trăiască de pe o zi pe alta din banii primiţi tot de la Primăria Aninoasa, în baza legii venitului minim garantat.

Angajaţii Primăriei Verbiţa, judeţul Dolj, au intrat în cea de-a zecea lună în care nu şi-au primit salariile. Iniţial se vorbise de o rectificare bugetară, care nu a fost aprobată însă.

„Nu am primit niciun leuţ. Rezistăm, ce să facem, să ne spânzurăm? Nici de-al dracu' nu închid Primăria! O să încercăm să colectăm de la populaţie restanţele şi să aplicăm programul de restructurare, adică să dăm afară din angajaţi", a declarat primarul Verbiţei, Marin Brăneci.

Comuna Milaş, din judeţul Bistriţa-Năsăud, o localitate cu 1.500 de persoane, a rămas de câteva luni fără iluminat stradal. La sediile administraţiei locale şi la şcoli au fost tăiate gazul şi telefoanele din cauza datoriilor.