Primarii țin cu dinții de păstrarea polițiștilor locali. Noua normă propusă guvernului de Asociația Municipiilor: „Trebuie să ţii oraşul sub control”

Asociaţia Municipiilor din România (AMR) a propus premierului în privinţa reducerii numărului de poliţişti locali ca norma să fie de un poliţist la 1.200 de locuitori, având în vedere complexitatea problemelor care sunt de gestionat, a declarat preşedintele executiv al asociaţiei, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Declaraţiile sale au fost făcute la finalul consultărilor cu premierul Ilie Bolojan, ministrul Cseke Attila şi reprezentanţii comunelor, oraşelor, judeţelor şi municipiilor din România pe tema proiectului privind reforma administraţiei locale.

"A fost o întâlnire pragmatică, eficientă, raţională, în care s-a spus lucrurilor pe nume. (...) Am discutat pachetul de măsuri de austeritate care vizează administraţia locală, venind evident şi cu propuneri care să îmbunătăţească această activitate. La unele am primit răspunsuri pozitive, la unele neutre, la altele negative", a afirmat Emil Boc, scrie Agerpres.

El a precizat că AMR a venit cu propunerea ca numărul de poliţişti locali să fie stabilit printr-o normă de un poliţist local la 1.200 de locuitori.

"Am înţeles opţiunea Guvernului de a diminua numărul, de exemplu, de poliţişti locali. Am propus, însă, o soluţie echilibrată, şi anume: nu un poliţist local la 1.000 de locuitori, cât propune Guvernul, nu un poliţist local la 1.500 cât este acum, ci un poliţist local la 1.200 de locuitori, având în vedere complexitatea mare a problemelor pe care noi, de exemplu, municipiile mari, reşedinţă de judeţ, le avem de organizat în comparaţie cu alte entităţi administrative. A rămas în analiză şi credem într-o judecată echilibrată, astfel încât să putem presta în continuare servicii de calitate. (...) Trebuie să ţii oraşul sub control ", a mai declarat Boc.

Acesta a menţionat şi că a fost discutat subiectul sumelor de bani de reechilibrare acordate de la Guvern UAT-urilor raportat la cifra populaţiei.

"Noi, la Cluj, avem la recensământ 284.000, la Evidenţa Populaţiei avem 330.000 - 340.000. Undeva, 50.000 de locuitori nu sunt luaţi în considerare la alocarea de resurse financiare. Înţeleg şi dimensiunea Guvernului că există foarte multe cifre care nu corespund realităţii, în sensul că sunt persoane doar cu numele, la un oraş, la o comună, la un municipiu, şi sunt plecaţi în străinătate sau şi-au luat cetăţenia şi nu locuiesc în oraş, este adevărat şi asta. Şi aici am încercat să găsim un echilibru astfel încât să găsim o reprezentare exactă. Am înţeles şi poziţia Guvernului că trebuie să aibă un criteriu standard în raport cu Uniunea Europeană şi acesta este recensământul, iar noi, nu în glumă, şi chiar în serios, am spus: dacă se face o asemenea raportare, de ce să nu aplicăm criteriul recensământului de sus în jos la tot ce există în România în materie de legislaţie electorală", a subliniat Boc.

El a arătat că dacă s-ar aplica cifrele de la recensământ la numărul de parlamentari, nu ar mai trebui o lege de reducere a acestora la la 300.

"Prin aplicarea directă a numărului de la recensământ, am ajunge la 300 de parlamentari. Şi de acolo încolo, la consilieri locali, judeţeni şi aşa mai departe, care se raportează la Evidenţa Populaţiei, atunci când facem alegerile pentru parlamentari, pentru consilieri locali, pentru consilieri judeţeni, iar când ne raportăm la celelalte activităţi administrative, ne raportăm la recensământ. Şi atunci, am spus - iată un moment în care putem face o reformă structurală a statului român, să ne raportăm la cifrele de la recensământ, dar global. (...) Premierul, ca de obicei, e receptiv la asemenea nuanţe, a spus: salut această propunere făcută de AMR şi o analizăm. Dar nu face obiectul discuţiilor de faţă, pachetul 2 nu conţine asemenea elemente", a mai afirmat Boc.