Prefectul Capitalei: Masca nu va fi obligatorie în şcoli, în niciun caz. Ministrul Sănătăţii recomandă purtarea acesteia în clase
0În condiţiile în care secţiile din spitalele COVID sunt pe zi ce trece mai pline, prefectul Capitalei, Toni Greblă, a dat asigurări că masca nu va fi obligatorie în şcoli, şi nici nu vor fi luate măsuri sanitare speciale. Asta deşi ministrul Sănătaţii recomandă purtarea măştii în clase, iar studiile arată că sechelele lăsate de COVID persistă şi după doi ani de la îmbolnăvire.
Prefectul s-a întâlnit cu secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Sorin Ion, pentru a verifica stadiul în care se află toate unităţile de învăţământ din Bucureşti, cu două săptămâni înainte de începerea anului şcolar, potrivit Edupedu..
Legat de purtarea măştii în şcoli, oficialul a spus: „Nu va fi obligatorie purtarea măştii în niciun caz, pe ceea ce ştim astăzi”.
Întrebat dacă vor fi luate măsuri sanitare în contextul în care creşte numărul cazurilor de COVID-19 în România, prefectul Capitalei a spus că „nu, nu am discutat acest aspect, dar după părerea mea nu avem un val îngrijorător pentru vreo epidemie, vor fi făcute acţiunile obişnuite de dezinsecţie, de dezinfecţie la unităţile şcolare, însă alte măsuri suplimentare nu are nimeni în vedere pentru începerea anului şcolar, sperăm să înceapă în condiţii cât mai normal posibile”.
Amintim, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că recomandă folosirea măştii de protecţie în şcoli şi consideră că, dacă sălile de clasă sunt aerisite şi sunt asigurate condiţii de igienă la grupurile sanitare, „lucrurile pot fi ţinute sub control” în privinţa cazurilor de COVID, după ce începe şcoala.
Efectele asupra creierului rămân ridicate şi după doi ani
Supravieţuitorii epidemiei de COVID-19 rămân cu un risc mare de tulburări psihice, demenţă şi afecţiuni similare timp de cel puţin doi ani, potrivit unui studiu de amploare care evidenţiază povara tot mai mare a bolilor cronice lăsate în urma pandemiei, scrie Bloomberg.
Mai exact, deficitele cognitive cunoscute colocvial sub numele de „ceaţă cerebrală”, epilepsia, convulsiile şi alte tulburări mintale şi de sănătate a creierului pe termen mai lung au rămas ridicate 24 de luni mai târziu, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Lancet Psychiatry.
Constatările, bazate pe dosarele a peste 1,25 milioane de pacienţi, se adaugă la dovezile privind potenţialul virusului de a provoca daune profunde sistemului nervos central şi de a accentua povara globală a demenţei – care a costat aproximativ 1,3 trilioane de dolari în anul în care a început pandemia. Cercetătorii de la Oxford au arătat în martie că până şi un caz uşor este asociat cu o contracţie a creierului echivalentă cu până la un deceniu de îmbătrânire normală.
Exerciţiile fizice ajută
Medicul şi conferenţiarul universitar Bogdan-Alexandru Hagiu, de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, susţine, pe baza datelor din literatura de specialitate, că exerciţiile fizice moderate pot fi aproape la fel de eficiente în prevenirea formelor grave de COVID-19 ca un vaccin.
„Exerciţiile fizice de intensitate moderată pot fi aproape la fel de eficiente în prevenirea formelor grave de COVID-19 ca un vaccin. Numeroase lucrări ştiinţifice din toată lumea argumentează această afirmaţie. Brandenburg, în 2021, a publicat un studiu ce arată un procent de prevenţie a formelor spitalizabile de 64% sau chiar 78%. În Statele Unite, aceste exerciţii fizice au fost recomandate ca profilaxie secundară, după vaccinare. Avantajul exerciţiilor fizice este că eficienţa lor în prevenirea formelor grave ale bolii nu diminuează în timp. Ba chiar este asigurată o rezervă antiinflamatorie timp de două săptămâni după încetarea practicării exerciţiilor“, a declarat Hagiu pentru Agerpres.