Poluatori la zdup, deşeuri în aer liber

Miile de tone de deşeuri, pentru care trei afacerişti au fost arestaţi luna trecută, infestează încă periferia Capitalei. Autorităţile nu au fost în stare să distrugă substanţele părăsite, cu toate că recunosc faptul că acestea sunt foarte nocive pentru sol şi apă.

Cazul lui Maricel Bartic, locotenentul interlopului Sergiu Băhăian care a abandonat peste 2.200 de tone de deşeuri într-un depozit din Chitila, a ieşit la iveală în urmă cu o lună. Bărbatul era administrator al firmei „Petromar", ce avea ca obiect de activitate colectarea unor astfel de substanţe extrem de toxice, pe care trebuia să le transporte şi, în final, să le distrugă.

Poliţişti din cadrul Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase au descoperit în luna iunie a acestui an că Bartic şi Constantin Furtună, director commercial la "Petromar", au abandonat în curtea firmei 60 de kilograme de mercur, 100 de tone de deşeuri infestate cu arsenic şi alte peste 2.000 de  tone de substanţe toxice. 

La sfârşitul lui octombrie, alte 60 de tone de deşeuri foarte nocive au fost găsite abandonate în apropiere de comuna Albeşti, din judeţul Ialomiţa. Administratorul, Nelu Găină, a fost şi el arestat preventiv.

Contaminarea, ignorată

Cu toate că procurorii şi-au făcut treaba în privinţa vinovaţilor, nicio autoritate nu s-a ocupat de neutralizarea substanţelor. Ieri, deşeurile erau exact în aceeaşi poziţie în care au fost lăsate de administratorii iresponsabili.

Reprezentanţii Gărzii de Mediu recunosc faptul că aceste resturi industriale, depozitate în saci rupţi sau butoaie ruginite, sunt foarte periculoase pentru locuitorii din zonă, dar dau din umeri când vine vorba de găsirea unei soluţii pentru colectarea lor.

„Azbocimentul, care este depozitat pe pământ la depozitul de la Chitila, este foarte periculos pentru locuitorii din zonă care se pot îmbolnăvi de cancer pulmonar", a declarat, pentru „Adevărul de Seară", Silvian Ionescu, comisarul general al Gărzii de Mediu.

Şeful de la Garda de Mediu a explicat că cea mai bună metodă de a scăpa de aceste substanţe ar fi distrugerea lor, dar că statul nu are deocamdată bani pentru asta. El a adăugat că până în momentul de faţă nu au luat măsuri „mai vizibile" din cauză că zonele sunt sigilate de Parchet.

În replică, procurorul care se ocupă de anchetarea cazului de la Chitila susţine că nu acesta a fost motivul pentru care a fost sigilat locul. „Au fost încercări din partea învinuiţilor să-şi recupereze marfa, de aceea am sigilat", a explicat procurorul de caz Corina Bican, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Deşeurile toxice îi sperie pe locuitori

Locuitorii din Chitila sunt speriaţi că deşeurile ar putea să ajungă la pânza freatică. „Prima dată am crezut că vine de la vecinul meu care face pământ pentru flori, dar apoi mi-am dat seama că vine de la deşeurile din curtea asta. O să ne lase şi fără apă", a spus Floarea Dumitrache (74 de ani).

Şi Virgil Berariu, şef brigadă la depozit, spune că oamenii din zonă se plâng de miros. „Ne-a fost frică să nu ajungă la apă, dar au făcut măsurători şi au spus că nicio substanţă toxică nu a ajuns la apă", a conchis
Berariu. 

"Azbocimentul este foarte periculos pentru locuitorii din zonă."
Silvian Ionescu
comisar de Mediu