Poliţiştii vor fi învăţaţi să şofeze ca Bruce Willis în „Die Hard“

Mai marii de la Interne vor să-I transforme pe poliţişti în supereroi din filmele americane şi îi trimit la cursurile de pilotaj sportiv şi la programele de pregătire destinate perfecţionării tehnicilor de conducere auto.

Ministerul Afacerilor Interne vrea să aducă stilul de şofat al poliţiştilor aproape de perfecţiune şi în acest sens pregăteşte o modificare a normelor din Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 599/2008, care reglementează modul de exploatare al autovehiculelor MAI. Astfel, se aduce o completare la Articulul 90 al respectivului document care prevede acum că autovehiculele MAI se folosesc în misiuni operative, „în scopul pentru care sunt destinate conform normei de dotare", dar în noua formă va indica şi faptul respectivele maşini vor putea fi utilizate şi „în cadrul programelor de pregătire destinate perfecţionării tehnicilor de conducere auto".

Din acelaşi document reiese că se urmăreşte nu numai perfecţionarea stilului de condus al poliţiştilor, ci se vrea şi trecerea la un alt nivel. Astfel, în propunerea de modificare a normelor se arată că „la cursurile de pilotaj sportiv" pe care le vor face poliţiştii se vor aplica „coeficienţi de corecţie a normei de consum carburant" astfel încât să se poată deconta o cantitate mai mare de combustibili.

Peste 5.000 de maşini ar fi trebuit casate

„Perfecţionarea stilului de condus al agenţilor este necesară dacă avem în vedere gradul de risc întâlnit în unele misiuni în care se poate ajunge la urmăriri făcute în viteză, de exemplu. Nu avem specialişti în acest sens. Cred că se va decide dezvoltarea unor programe cu oameni profesionişti în domeniu pentru că altă variantă nu văd", spune sindcalisul Dumitru Coarnă. Acesta atrage însă atenţia asupra parcului auto învechit aflat mai ales în dotarea poliţiştilor din mediul rural. „Cel puţin 5.000 dacă nu chiar 10.000 de maşini ar fi trebuit casate încă de acum trei ani şi jumătate. Sunt adevărate sicrie pe roţi”, a conchis Dumitru Coarnă subliniind că nu ai cum să urmăreşti o maşină puternică cu maşinile aflate acum în dotarea poliţiei.

La rândul lui, Florin Vîlnei, liderul Federaţiei Naţionale a Poliţiştilor SED LEX, consideră că astfel de cursuri sunt necesare pentru poliţiştii de la Ordine publică şi Circulaţie şi chiar obligatorii pentru cei de la Intervenţie Rapidă, Crimă Organizată sau Filaj. „Aceşti ofiţeri trebuie să ştie cum se derapează cu o maşină, cum se iese dintr-o acvaplanare sau cum se blochează o maşină într-o urmărire. Am cerut acest lucru de mai multă vreme pentru aceşti poliţişti. Şi cum astfel de cursuri sunt foarte scumpe, am gasit alternative, să ne descurcăm cu mijloace proprii, să folosim maşinile instituţiei. Şi am găsit deschidere la un număr de instructori, dar mai sunt necesare poligoane pentru că aceste exerciţii nu se pot face pe stradă, în trafic”, a mai precizat Florin Vîlnei.

Pot fi un pericol pentru ei sau pentru ceilalţi

Şi sociologul Mircea Kivu spune că decizia este benefică, dar nuanţează motivele pentru care aceste cursuri sunt obligatoriu de făcut de către poliţişti. „Sunt destule exemple de poliţişti care conduc prost. Chiar recent o maşină de poliţie condusă aiurea s-a răsturnat în Bucureşti. Poliţiştii trebuie să fie nişte şoferi excelenţi şi nu unii mediocri. Pentru simplul motiv că nu conduc de plăcere, nu merg la mall. Ei merg în misiuni şi dacă nu stăpânesc cum trebuie volanul pot fi un pericol pentru ei sau pentru ceilalţi. Şi dacă avem în vedere că şi şcoala lor durează mai nou numai trei luni ajungem la concluzia că nu au cum să îşi însuşească aceste deprideri”, a precizat Mircea Kivu

Scoală costisitoare

O simplă cercetare a pieţei arată că, într-adevăr, aceste cursuri realizate profesionist sunt destul de costisitoare. De exemplu, la şcolile deţinute de piloţii de raliu, elevii învaţă toate secretele unui şofat sportiv. Astfel, în cel mult două zile, contra unei taxe de 5.000 de lei, şoferii învaţă poziţia corectă la volan, controlul maşinii în derapaj, frânarea cu stângul, subvirarea, supravirarea sau utilizarea frânei de mână.