Poliţia Română, îngenuncheată în faţa corupţiei

Şefi de Poliţie din aproape toată ţara au probleme cu Justiţia. Sunt cercetaţi, arestaţi sau daţi afară din sistem, însă corupţia prinde alţi şi alţi poliţişti în joc. Pare că oricâte dosare ar deschide DNA, numărul corupţilor rămâne constant în rândul poliţiştilor. Uniforma de poliţist a fost făcută de ruşine fie că vorbim de celebrul caz „Puiu“ Şoric de la Neamţ, fie că urmărim ultimele arestări de la Bistriţa.

Procurorii DNA au pornit săptămâna trecută o adevărată furtună la Poliţia judeţului Bistriţa-Năsăud. Trei şefi din cadrul Inspectoratului de Poliţie au fost arestaţi pentru fapte de corupţie. Este vorba despre şeful IPJ Ovidiu Mureşan, şeful Poliţiei Rutiere Roberto Hasnăş şi şeful Poliţiei Năsăud, Leon Cloşca.

Acesta este doar ultimul caz de corupţie scos la iveală de procurorii anticorupţie, dintr-un şir lung de situaţii asemănătoare. Aproape că nu există judeţ din ţară care să nu fi fost atins de tentaţia mitei şi să nu fi călcat procurorii pe-acolo. Unele cazuri însă au fost răsunătoare şi au ţinut prima pagină a ziarelor.

MEHEDINŢI: Ponea, cel mai mare şmecher

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de corupţie investigate de procurori în acest an este cel al lui Adrian Duicu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, cercetat alături de fostul şef al Poliţiei Judeţului, comisarul-şef Ştefan Ponea (foto jos). Eforturile lui Duicu în „biroul oval“ al premierului Victor Ponta, cu Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, de faţă, urmau să-l promoveze pe şeful Poliţiei Mehedinţi la IGPR. Şi soţia acestuia, procurorul Elisabeta Ponea, urma să primească o funcţie de conducere în DNA.

„Sunteţi cel mai mare şmecher! Un sfert de oră, în birou’ oval, s-a vorbit despre familia dumneavoastră!“, îi transmitea Duicu lui Ponea imediat după discuţii. Procurorii DNA erau şi ei pe fir şi au descoperit mai multe infracţiuni. Au urmat mandate de arestare pentru şeful Poliţiei Mehedinţi, dar şi pentru baronul local Adrian Duicu.

BRAŞOV: Sistemul „beep“ al şefului Poliţiei Rutiere

Un simplu apel scurt pe telefonul unui subofiţer însemna că poliţistul trebuie să-l lase în pace pe cel pe care tocmai îl oprise pentru nereguli. Atât era de bine pus la punct sistemul de protecţie conceput de şeful Poliţiei Rutiere Braşov, comisarul-şef Claudiu Tămârjan (foto).

„Sistemul creat de suspect era unul foarte bine pus la punct, în sensul că, fără prea multe explicaţii, fiecare persoană înţelegea ce anume are de făcut. Astfel, în urma unui simplu apel telefonic efectuat de către persoanele care îi solicitau ajutorul, suspectul Claudiu Tămârjan îl contacta pe agentul de poliţie din teren, aparent fără legătură cu fapta constatată, transmiţând un cod. De multe ori, un simplu semnal (beep) a fost de natură să-l determine pe lucrătorul de poliţie să-şi încalce atribuţiile de serviciu“, spun procurorii DNA. Comisarul-şef Claudiu Tămârjan a ajuns să poarte cătuşe după ancheta procurorilor.

CLUJ: Escrocheriile fostului şef de la Rutieră

Fostul şef al Poliţiei Rutiere Cluj pare să se fi inspirat din dosarele colegilor, care anchetau persoane acuzate că au înşelat bănci cu acte false. Comisarul Alexandru Mureşan este acuzat de nu mai puţin de 11 infracţiuni, printre care înşelăciune şi fals. Concret, el a făcut două credite la bancă în baza unor adeverinţe de venit false.

A luat, în total, credite de 248.000 de euro, dar nu le-a mai achitat. „Alexandru Mureşan putea justifica venituri totale de 8.795 lei lunar (împreună cu soţia, n.r.), în timp ce trebuia să plătească rate şi alte angajamente la BRD şi la alte bănci de aproximativ 10.730 de lei, aceasta fără a mai lua în calcul cheltuielile minime de subzistenţă“, explică procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

MUREŞ: Găinăria chestorului Pescari

Chestorul Valentin Pescari (foto drepta), şeful Poliţiei Judeţului Mureş, a ajuns să fie trimis în judecată pentru câteva basculante cu pământ. Funcţia şi gradul pe care le avea l-au ajutat să obţină de la Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Mureş 30 de autobasculante a câte 30 de tone cu pământ rezultat din decolmatarea unui pârâu, în vederea amenajării unei parcele de teren care aparţinea chestorului de poliţie.

Favorul urma să fie făcut până la capăt, ABA urmând să şi niveleze terenul. În schimb, chestorul urma să mute o rudă a directorului general al ABA de la IPJ Mureş, la un alt serviciu din cadrul Inspectoratului.

Un om de afaceri în fruntea Poliţiei Dej

Comisarul Aurel Mureşan (foto dreapta) avea în oraşul Dej dublă calitate: cea de şef al Poliţiei, dar şi om de afaceri. Procurorii spun că poliţistul administra mai multe firme, prin interpuşi. Firmele respective făceau afaceri pe bani publici şi erau protejate de comisar.

La una dintre firme, care gestiona două lacuri de pescuit sportiv, comisarul se ocupa de angajări personal, de plata salariilor, comenzi de marfă, achiziţii de peşte pentru popularea lacurilor şi de încasări.

Demiteri la Bucureşti de la un ofiţer din Alba

Comisarul-şef Lucian Diniţă a fost demis de la conducerea Direcţiei Rutiere din cadrul IGPR, în urma scandalului generat de cazul poliţistului care a fost prins cu permis fals, Augustin Căpâlnaş, care a activat şi la IPJ Alba.

Acest ofiţer, Augustin Căpâlnaş, conducea de mulţi ani maşini de Poliţie fără să fi avut vreodată permis de conducere. Culmea ironiei, el a fost implicat în mai multe acţiuni de educaţie rutieră şi pentru respectarea regulilor de circulaţie, prevenirea accidentelor provenite de pe urma nerespectării vitezei legale şi a consumului de alcool şi în judeţul Alba.

Înainte să fie poliţist, Căpâlnaş a fost şoferul Arhiepiscopului de Alba Iulia de la vremea respectivă, Andrei Andreicuţ.

Cazul „ Şoric“, ruşinea Poliţiei Române

Au trecut patru ani de când şeful Poliţiei Neamţ s-a dat în stambă luând apărarea interlopilor cu care trăia în aceeaşi curte, dar cazul încă stârneşte zâmbete în rândul cetăţenilor. Ne amintim cu toţii imaginile cu Aurelian Şoric (foto dreapta), în direct la televiziuni, când plângea şi susţinea nevinovăţia lui Gheorghe Mararu, unul dintre cei mai cunoscuţi capi ai lumii interlope din zona Moldovei, ucis de un rival, care l-a împuşcat într-un bar.

„Mararu, de ce este atât de interlop Mararu? Cei din Piatra Neamţ, presa, vă rog să spuneţi dumneavoastră de ce este interlop. De ce se vehiculează acest lucru? De ce, pentru că dădea bani la oameni şi le lua camătă? Câti nu dau bani? Sunt procurori care dau bani. Sunt un om de onoare şi nimeni n-a spus lucrul ăsta până acum, au spus doar cei care au interesul să arate că nu ar fi asta. În al doilea rând, nu ştiu cât de interlop este, Dumnezeu să-l ierte, Gheorghe Mararu“, a declarat Aurelian Şoric.

Decorat în Kosovo, dat afară în România

Şoric a activat în Kosovo doi ani (2004-2006), în cadrul Poliţiei Civile a Naţiunilor Unite. De menţionat este şi faptul că pentru merite deosebite în Kosovo, comisarul Şoric a fost decorat cu Ordinul Militar „Virtutea Militară“, în grad de comandor.
După răfuiala interlopă din Neamţ, au fost descoperite nu mai putin de 33 de abateri disciplinare ale lui Şoric. Odată cu capul lui Şoric, au picat şi secretarul de stat de atunci Dan Fătuloiu şi şeful Poliţiei Române Petre Tobă. De precizat că ultimul a revenit în funcţie.
După demitere, Aurelian Şoric a avut două tentative de a intra in avocatură, ambele ratate.

Poliţiştii bistriţeni vorbeau cifrat ca „fata de la meteo“

Procurorii DNA scot în evidenţă detalii hazlii în motivarea arestării celor trei capi ai poliţiei bistriţene, cercetaţi pentru abuz în serviciu. Potrivit acestora, cei trei se foloseau de expresii despre vreme pentru a comunica cu agenţii însărcinaţi să „aranjeze“ accidente rutiere.

Aceştia mai spun că şefii poliţiei le cereau primarilor să declare în mod ilegal anumite drumuri închise circulaţiei.

Preţ de jumătate de an, procurorii DNA au adunat probe împotriva inspectorului-şef al Poliţiei bistriţene Ioan Ovidiu Mureşan, împotriva şefului Poliţiei Rutiere, Roberto Hasnăş, şi a şefului Poliţiei Năsăud, Leon Cloşcă. Cei trei au fost arestaţi preventiv în 25 noiembrie pentru 30 de zile, fiind acuzaţi de abuz în serviciu.
Codul galben

Procurorii DNA au arătat cum cei trei măsluiau şi ascundeau accidente de circulaţie, constrângându-şi agenţii să îşi încalce atribuţiile de serviciu, primeau diverse produse sau servicii în schimbul protecţiei şi chiar impuneau anumite persoane în funcţii-cheie, folosindu-se de oamenii politici şi cu influenţă din Bistriţa-Năsăud.

Motivarea arestării scoate în evidenţă câteva detalii uimitoare şi hazlii totodată cu privire la practicile celor trei. Astfel, potrivit procurorilor, şeful Poliţiei Rutiere Roberto Hasnăş şi şeful Poliţiei Năsăud Leon Cloşcă foloseau în conversaţiile cu agenţii un limbaj codat, inspirat din meteorologie.

„Cum îi vremea pe-acolo?“, „E soare?“ erau întrebări uzuale folosite de cei doi pentru a afla dacă agenţii de circulaţie au aranjat diverse evenimente rutiere. „Ofiţerul utilizează în discuţie cu subordonatul său un «cod» de inspiraţie meteorologică, absurd în situaţia dată, pentru a îngreuna probarea intervenţiei ilicite făcute. Conţinutul acestei discuţii este aparent absurd, discuţiile de factură «meteorologică» urmărind să mascheze intervenţia vădit nelegală a şefului Poliţiei oraşului Năsăud“, precizează procurorii DNA.

Când agenţii aflaţi la faţa locului întâmpinau probleme în a aranja accidentele rutiere, aceştia transmiteau acest lucru şefului de la Poliţia Rutieră Roberto Hasnăş şi şefului Poliţiei Năsăud folosindu-se de expresia „am o pană“.

Statutul şoselelor, schimbat din pix

Potrivit procurorilor DNA, şeful Poliţiei Rutiere Roberto Hasnăş a apelat la trei primari din judeţ pentru a „schimba“ statutul unor drumuri publice din comunele lor, astfel încât evenimentele produse acolo să nu fie catalogate drept accidente rutiere.

Astfel, în luna iunie, în Mărişelu, un tren loveşte o căruţă, rezultând decesul unei persoane şi rănirea alteia. Roberto Hasnăş apelează la un apropiat al primarului comunei Mărişelu, Toma Someşan, pe care îl roagă să-i obţină un act din care să rezulte că drumul respectiv nu era deschis circulaţiei rutiere. Pe baza acestui act, şeful de la Rutieră ia legătura cu Direcţia Poliţiei Rutiere din IGPR, unde raportează că e vorba despre un drum de hotar, pasând astfel cercetarea evenimentului Poliţiei Transporturi Feroviare.

Roberto Hasnăş apelează, de două ori, şi la primarul comunei Nimigea, Mircea Runcan, pentru a schimba din pix statutul unor drumuri. Astfel, la finalul lunii septembrie, în Nimigea, pe un drum de pietriş, deschis circulaţiei publice, are loc un accident cu victime.

„Deşi subordonatul îi comunică faptul că aflase de la primar că drumul respectiv este deschis circulaţiei publice, Hasnăş Roberto îi solicită să îl determine pe primar să elibereze un act prin care să ateste în mod mincinos faptul că acel drum nu este drum public, scopul urmărit de comisarul-şef fiind acela de a nu raporta producerea unui accident rutier cu victime. În cele din urmă, Hasnăş Roberto s-a deplasat personal la primarul şi secretarul comunei Nimigea, determinându-i pe aceştia să îi elibereze un act în care s-a menţionat că acel drum «nu este reglementat circulaţiei», fapt pe care Hasnăş Roberto îl raportează telefonic lui Mureşan Ioan Ovidiu“, precizează procurorii DNA.

Un astfel de act a emis şi primarul comunei Leşu, Ioan Pop, când un bărbat s-a răsturat într-un pârâu cu o maşină de teren şi a decedat pe loc. Acesta a transformat un drum asfaltat într-unul forestier, pentru ca evenimentul respectiv să nu fie raportat ca fiind un accident rutier cu victimă.

Niciunul dintre cei trei primari care au emis acte false pentru a-i sprijini pe capii poliţiei bistriţene nu au putut fi contactaţi pentru a comenta dezvăluirile făcute de procurorii DNA.