Pleşu: "Nu mai vreau să trăiesc într-o lume în care principalele personaje se numesc Ciutacu, Băsescu, Gâdea, Diaconescu"

În cadrul conferinţei "Jurnalul. Al cui?", desfăşurate joi la BIblioteca Centrală Universitară, filosoful Andrei Pleşu a dezvăluit motivul pentru care în jurnalul său "Note, stări, zile" nu este vorba despre o realitate politică.

În jurnalul meu mi-am interzis să introduc prea multă contingenţă. Vreau să scriu despre lucrurile care mă privesc. (...) Nu mai vreau să trăiesc într-o lume în care principalele personaje se numesc Ciutacu, Băsescu, Gâdea, Diaconescu, a explicat Pleşu.

Omul de cultură s-a declarat incapabil să-i ia în serios pe mulţi dintre politicieni, dintr-un motiv foarte simplu: nu vorbesc corect româneşte, relatează Gândul.

Întrebat dacă n-ar trebui ca românii să fie mai serioşi, mai nemţi, mai olandezi sau mai islandezi pentru a o duce mai bine, scriitorul a replicat: Măcar mai bulgari.

Scriitorul este de părere că intelectualii sunt prea "dubitativi", au prea multe "dileme", pentru a putea face politică: Nu pot să îmi închipui un Parlament sau un Executiv în care să fie Constantin Brâncuşi, George Enescu, Balzac şi Mallarmé. Eşec total.

Pe parcursul serii, Andrei Pleşu a mai vorbit despre firea românească, despre rolul intelectualilor în politică, despre exilul la Tescani, despre Revoluţie sau despre felul în care România ar putea să iasă din criză.

Filosoful Andrei Pleşu a participat, joi, la conferinţa "Jurnalul. Al cui?", în Aula Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I" din Bucureşti, în cadrul proiectului "Cultura bate criza".

Seria de conferinţe "Cultura bate criza" propune publicului "oameni şi idei-forţă".

"Cultura bate criza" este un spaţiu al reflecţiei despre lume, despre noi înşine şi despre valori autentice; echidistant faţă de grupurile de putere, fără politizări şi vedetisme, nici acuzaţii ori victimizări inutile, susţine Sorin Alexandrescu, iniţiatorul demersului.

Andrei Pleşu - scurtă biografie

Istoric de artă, profesor de istoria religiilor, director al săptămânalului Dilema şi rector fondator al Colegiului Noua Europă, Andrei Pleşu s-a angajat substanţial în politica ultimelor decenii, fiind ministru al Culturii şi al Afacerilor Externe, consilier prezidenţial, dar şi membru al CNSAS. Aceste activităţi nu l-au împiedicat să analizeze lucid scena publică într-un stil extrem de personal, ironic, tandru şi mereu etic. Eseurile politice din "Chipuri şi măşti ale tranziţiei" (1996) şi "Obscenitatea publică" (2004) se ţes astfel firesc cu textele din "Pitoresc şi melancolie" (1980) şi "Jurnalul de la Tescani" (1993), "Note, stări, zile" (2010) şi "Minima moralia" (1988). Activitatea şi opera sa au fost deseori răsplătite cu distincţii şi premii naţionale şi internaţionale.

EXCLUSIV: Un brăilean a dat în judecată Instituţia Preşedintelui.Vrea să fie Primul Român Liber de Comunism