Percheziţii DIICOT la hackerii care au lansat „Operation Romania”: Mai multe instituţii publice, atacate cibernetic

Procurorii DIICOT au efectuat 6 percheziții domiciliare și au pus în executare 8 mandate de aducere. Suspecții ar fi lansat atacuri informatice tip ”defacement” asupra sistemelor mai multor instituții publice. Potrivit unor surse „Adevărul”, printre instituțiile vizate sunt Ministerul Dezvoltării, Ministerul Educației, ISU Buzău și CJ Covasna. 

„La data de 29.06.2023, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, efectuează 6 percheziții domiciliare și pun în executare un număr de 8 mandate de aducere, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, perturbarea funcționării sistemelor informatice, transfer neautorizat de date informatice și operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”, a transmis DIICOT.

Potrivit anchetatorilor, >>în cauză s-a reținut faptul că, în perioada noiembrie 2022 – iunie 2023, suspecții au lansat mai multe atacuri informatice tip ”defacement” asupra sistemelor informatice aparținând mai multor instituții publice din țară, fapte circumscrise, având în vedere modul în care au fost săvârșite și s-au concretizat, fenomenului cunoscut în domeniul cibernetic sub titulatura de ”hacktivism” (activitatea desfășurată de suspecți a dobândit notorietate în mediul online sub numele ”Operation Romania”)<<.

Anchetatorii au mai precizat >>faptul că ”hacktivismul” este o formă de activism care implică utilizarea abilităților și cunoștințelor în domeniul tehnologic, în special în hacking și securitate informatică, pentru a promova cauze politice, sociale sau ideologice, iar una dintre caracteristicile distincte este utilizarea tehnicii de hacking pentru a obține acces neautorizat la sisteme informatice. Accesul poate fi obținut prin exploatarea vulnerabilităților de securitate, exploatarea parolelor slabe, setate de către utilizatorii legitimi sau alte metode de infectare<<.

„Un alt aspect important al hacktivismului este utilizarea puterii colective, hacktivistii colaborând adesea în grupuri sau în comunități online, împărtășind cunoștințe, instrumente și idei pentru a amplifica impactul acțiunilor lor”, a mai transmis DIICOT, arătând că „activitatea de hacktivism poate îmbrăca diverse forme, printre care:

- Defacement-uri și atacuri cibernetice: hacktiviștii pot pătrunde în site-uri web și le pot modifica conținutul (defacement), afișând mesaje sau simboluri relevante pentru cauza pe care o susțin.

- Scurgeri de informații (leaks): hacktiviștii pot accesa și divulga informații secrete sau confidențiale. Aceste scurgeri pot avea un impact semnificativ asupra organizațiilor sau instituțiilor vizate.

- Atacuri de tip DDoS (Distributed Denial of Service): hacktiviștii pot utiliza tehnici de atac pentru a suprasolicita un server sau o rețea, blocând accesul utilizatorilor legitimi la resursele respective”.

„Adevarul” a scris despre unul dintre aceste atacuri. În luna aprilie site-ul Ministerului Dezvoltării a fost spart, pe pagina principală fiind postat un mesaj de susţinere a luptei împotriva corupţiei.

Mai mult, hackerii au ameninţat atunci că vor demasca parlamentari români care ar fi încălcat legea.