Pensionarii „tineri“, povară pentru buget

Din 5,5 milioane de pensionari, 1,2 milioane au sub 60 de ani. Vârsta medie reală de pensionare, în România anului 2010, este de 56,5 ani. Cea prevăzută de actuala lege este de 61 de ani, iar cea necesară este de 65 de ani.

România este una dintre puţinele ţări europene unde vârsta legală de pensionare diferă în funcţie de gen: femeile se pensionează la 59 de ani, iar bărbaţii la 63 de ani, limite care sunt sub vârstele din statele occidentale (în general, 65 de ani).În fapt, nici măcar aceste limite foarte coborâte nu corespund realităţii, întrucât românii apelează la excepţiile permise de lege şi se retrag din activitate cu mult mai devreme.

Mai citeşte şi:

Zece deputaţi cheltuie cât pentru 400 de pensionari

Om bogat, om sărac: cea mai mare pensie-26.924 de lei, cea mai mica pensie-233 de lei

EXCLUSIV/ Iată cât de cheltuitori sunt deputaţii gălăţeni!

Aleşii locali sfidează criza: Au aprobat cumpărarea unui autocar de 120.000 de euro

Astfel, vârsta medie reală de pensionare a bărbatului român este de 57 de ani, cu şase ani mai mică decât cea legală, de 63 de ani. La femei, vârsta medie reală de pensionare este de 56 de ani, cu trei ani mai devreme decât spune legea, adică 59 de ani.

„ România este ţara cu pensionari tineri", a spus sociologul Marian Preda, profesor la Facultatea de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, care a calculat că cel puţin 1,2 milioane de pensionari au sub 60 de ani.

2,1 milioane de pensionari au stagiul complet

Statistica de la Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale arată, însă, o situaţie mult mai gravă. Din numărul total al pensionarilor, de 5,5 milioane, doar 2,1 milioane de pensionari au îndeplinit cele două condiţii obligatorii pentru pensionarea normală - au muncit până la vârsta prevăzută de lege şi au un stagiu complet de cotizare (30 de ani la femei şi 35 de ani la bărbaţi).

Restul pensionarilor se încadrează într-una dintre categoriile exceptate de lege: fie s-au pensionat anticipat, fie pe caz de boală, fie au vârsta necesară dar nu au muncit suficienţi ani.

Prin urmare, 3,4 milioane de români s-au retras din câmpul muncii înainte de termen, după ce au cotizat insuficient pentru a primi o pensie de la stat. Dintre aceştia, peste 920.000 sunt pensionaţi pe caz de boală. Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu crede că multe dintre aceste pensionări s-au făcut prin abuzuri:

„A fost o complicitate între funcţionarii guvernamentali, medici şi solicitanţii de pensie de invaliditate. Din păcate, nu se ştie câţi români cu pensii pe caz de boală au fraudat sistemul", a spus Lăzăroiu. 

„Anticipaţii" au cele mai mari pensii

Unele dintre aceste complicităţi au fost parafate prin reglementări guvernamentale, atunci când s-au făcut disponibilizări colective în anumite domenii, iar politicienii nu au dorit să piardă voturile acestor categorii sociale. De exemplu, în Armată s-a permis pensionarea şi la 45 de ani, fără ca cei care au luat decizia să se întrebe câţi ani şi cât de greu va împovăra bugetul pensiilor această facilitate.

Cei care s-au pensionat anticipat fie erau şomeri şi o pensie, chiar şi anticipată, însemna mai mult decât indemnizaţia de om rămas fără job, fie erau persoane cu salarii foarte mari şi care beneficiau de legi speciale la pensionare, astfel încât nu pierdeau mult din ceea ce încasau când munceau.

„De obicei, persoanele care se pensionează anticipat sunt privilegiaţii, cei care pot beneficia de legi speciale", spune sociologul Marian Preda. Adică magistraţii, piloţii civili, parlamentarii, care potrivit actualelor reglementări se retrag cu câte 70 - 85% din veniturile ultimei luni de activitate.

Acest lucru se reflectă în valoarea pensiei medii anticipate, de 977 de lei, care este cu 300 de lei peste valoarea pensiei medii pe ţară - 678 de lei. Lunar, statul cheltuieşte cu plata pensiilor 3,8 miliarde de lei, din care aproape 600 de milioane reprezintă pensiile anticipate şi cele de boală.

Asalt la Casele de Pensii

De la începutul anului, oficiile judeţene ale CNPAS au fost luate cu asalt de cei care îndeplinesc toate condiţiile pentru a se pensiona anticipat.

Potrivit Casei Naţionale a Pensiilor, între 1 şi 20 mai, au fost înregistrate peste 8.300 de cereri de pensionare înainte de termen, adică de trei ori mai multe decât se depuneau într-o lună a anului trecut. Mare parte dintre solicitanţii lucrează în domeniile unde funcţionează legi speciale de pensionare.

"Populaţia de 60 de ani şi peste în anul 2008 era de 4,2 milioane de persoane. Cum de avem atunci aproape şase milioane de pensionari? E un mit că pensionarii sunt persoane vârstnice care nu mai pot munci."
Marian Preda
sociolog

Decizii care au distrus sistemul

Pensionări masive între 1990 şi 1998 pentru a masca şomajul din privatizare.

Împrumuturi de la fondul de pensii pentru acoperirea găurilor bugetare.

Vârste prea mici de pensionare: în 1990 femeile ieşeau la 53 de ani, iar bărbaţii la 58 de ani.

Preluarea unor pensionari rezultaţi din industrii falimentare (cooperaţiile) la bugetul public în 1993.  Introducerea excepţiilor
şi a privilegiilor în Legea pensiilor. Aceasta a dus, între 2003 şi 2008, la apariţia pensiilor pentru categorii speciale (piloţi, magistraţi, ofiţeri).

Anticipatele, blocate

Măsurile de austeritate decise de Executiv includ blocarea pensionărilor anticipate până la sfârşitul lui 2010.  Noua lege a pensiilor se află în discuţii la Comisia de Muncă a Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. 

Cei peste 45 de ani îşi găsesc greu un job

Persoanele trecute de 45 de ani îşi găsesc mai greu de lucru pe piaţa muncii. Angajatorii se feresc de ele pe motiv că au obligaţii familiale, se adaptează mai greu şi costă mai mult.

Cei care pot, preferă să se pensioneze anticipat pentru a avea, totuşi, un venit sigur. Această realitate este cunoscută oficial, motiv pentru care statul subvenţionează firmele care angajează persoane de peste 45 de ani cu valoarea unui salariu minim brut pe ţară, timp de 12 luni. Angajatorul are obligaţia de a păstra în schemă respectivul salariat încă 24 de luni după terminarea anului subvenţionat.

Tinerii costă mai puţin

Angajatorii vor prefera întotdeauna tinerii, spune Adela Râpeanu, expert comunicare Netbridge, pentru că tinerii dezvoltă mai repede şi mai uşor tot felul de aptitudini:

„S-a demonstrat ştiinţific acest fapt. Şi reconversia se face mai greu peste o anumită vârstă, deoarece oamenii se adaptează mai greu cerinţelor de pe piaţa muncii", explică Râpeanu. De exemplu, pentru o persoană de peste 45 de ani va fi mai greu să înveţe o limbă străină sau să înveţe să folosească un computer.

Acum, pe timp de criză, un angajator va prefera tinerii şi pentru că sunt ieftini, spune Adela Râpeanu: „Nu au familii, nu au obligaţii, aşa încât studenţii şi absolvenţii acceptă un salariu mai mic".