Patriotism din interes. Scandalul dizeuzei moldovence care şi-a luat paşaport românesc ca să se plimbe prin UE

Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din România ia în calcul retragerea cetăţeniei române acordate cântăreţei basarabence Irina Tarasiuc, care a scris pe Facebook că, de fapt, ea nu se consideră româncă şi a vrut doar paşaport pentru a circula liber în UE. Din 1990 încoace, autorităţile române au anulat cetăţenia doar în trei cazuri: unul pentru fraudă, alte două pentru motive ce ţin de securitatea naţională.

Pe 1 august, Irina Tarasiuc a jurat, în română, „să fie devotată patriei şi poporului român, să apăre drepturile şi interesele naţionale, să respecte Constituţia şi legile României”. A doua zi, ea a scris pe Facebook, în rusă, că „paşaportul românesc este pentru mine doar o viză care-mi permite să fiu mobilă, nu înseamnă cetăţenie. Eu sunt moldoveancă şi punctum” (captură jos).

Cazul artistei Irina Tarasiuc din Republica Moldova a readus în prim-plan dezbaterea privind motivele pentru care cetăţenii basarabeni îşi redobândesc cetăţenia română, după ce ani întregi partidele comuniste şi proruse de la Chişinău au transmis necontenit că moldovenii vor doar paşapoarte româneşti, nu şi calitatea de cetăţeni ai României. Mesajul pe Facebook a venit doar după ce un tabloid din Republica Moldova a transmis în exclusivitate că Irina Tarasiuc are cetăţenie română. 

Scandalul derivă însă din faptul că Tarasiuc este implicată activ într-o campanie politică pro-rusă, fiind cunoscută drept o apropiată a lui Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, actualmente cel mai înfocat susţinător al apropierii Chişinăului de Moscova. Acuzată de ipocrizie, Tarasiuc a venit cu precizările pe reţeaua de socializare. Mesajul a stârnit însă un puternic val de indignare de ambele maluri ale Prutului. 

Pe Facebook s-au format mai multe grupuri care cer să-i fie retrasă cetăţenia tinerei, îndemnându-i pe toţi cei nemulţumiţi de situaţie să scrie Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC) din România în acest sens. Politologul şi bloggerul „Adevărul” Dan Nicu, născut în Basarabia, a trimis o astfel de scrisoare: „Aş dori să aduc în atenţia dumneavoastră un caz de ultraj la adresa României şi a simbolurilor cetăţeniei Statului Român, comis de Irina Tarasiuc, o cântăreaţă din Republica Moldova care a obţinut cetăţenia română. (...) Consider că a o menţine pe Irina Tarasiuc în exercitarea drepturilor sale de cetăţeană a României aduce atingere articolelor 54, alineat 1, «Fidelitatea faţă de ţară este sacră», şi 55, alineat 1, «Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România», din Constituţia României”. 

„ANC a luat act de afirmaţiile doamnei Irina Tarasiuc şi a înregistrat sesizările privind retragerea cetăţeniei române a susnumitei . Comisia pentru Cetăţenie urmează să analizeze şi să verifice îndeplinirea condiţiilor legale privind retragerea cetăţeniei române. De asemenea, o serie de cetăţeni români au transmis în scris petiţii prin care doresc să afle poziţia ANC în ceea ce priveste aceasta speţă. Sesizările au fost înregistrate şi înaintate conducerii ANC, respectiv Comisiei pentru Cetăţenie, în vederea analizării şi formularii unui punct de vedere asupra acestui caz”, a transmis ANC în urma solicitării „Adevărul”. ANC a infirmat totodată zvonurile conform cărora Tarasiuc ar fi solicitat ea însăşi să renunţe la cetăţenie.

Cum se pierde cetăţenia română

O persoană este pasibilă să-i fie retrasă cetăţenia română în patru cazuri, transmite ANC. Primul ar fi ca, „aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României” - aceasta ar fi şi încadrarea cântăreţei. Celalate situaţii privesc înrolarea unui cetăţean în armata unei ţări cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război, obţinerea frauduloasă a cetăţeniei sau dacă persoana are legături cu grupări teroriste.

Eugen Tomac: „Trebuie dat un exemplu foarte clar că nu se glumeşte cu aşa ceva”

O altă solicitare primită de ANC pentru retragerea cetăţeniei Irinei Tarasiuc a fost trimisă de europarlamentarul Eugen Tomac (foto), în prezent şi deputat pentru românii din Republica Moldova. 

„Doamna este nedemnă să deţină cetăţenia română. De aceea am cerut reanalizarea aceste cereri de redobândire a cetăţeniei. Sunt convins că doamna în cauză nu va mai fi cetăţean român. Legea spune clar că persoana care lezează imaginea României este nedemnă să aibă cetăţenia română.Trebuie dat un exemplu foarte clar că nu se glumeşte cu aşa ceva”, a declarat Tomac în cadrul unei dezbateri Adevărul Live. 

„Moldovenii trebuie să înţeleagă că nu-şi iau paşaport românesc, ci îşi redobândesc cetăţenia. Este nevoie de o schimbarea a mentalităţii oamenilor””, a adăugat Dan Nicu. „Nu putem exclude că mulţi moldoveni şi-au luat cetăţenia română doar pentru a putea călători în Uniunea Europeană. Înţeleg că România vrea să-şi arate frăţia faţă de Moldova, dar ar trebui impuse condiţii pentru obţinerea cetăţeniei pentru a împiedica astfel de cazuri”, a explicat însă Victoria Bucătaru, directorul de programe al Asociaţiei pentru Politică Externă din Moldova.

Tomac a pledat însă pentru simplificarea procesului de redobândire a cetăţeniei pentru românii de peste Prut, arătând că actualmente întregul circuit durează şase luni, iar o persoană ajunge să cheltuiască aproximativ 500 de dolari pentru a deveni cetăţean român. „Am propus reducerea taxelor consulare pentru redobândirea cetăţeniei române cu 90%, pentru că este incorect. Am propus simplificarea legii cetăţeniei”, a spus europarlamentarul.

Irina Tarasiuc (centru), lângă Igor Dodon, politicianul care susţine „politica statului mic”, care trebuie să fie prieten cu toţi vecinii săi mai mari. FOTO via Facebook

„Noi, moldovenii, ca să supraveţuim, trebuie să avem relaţii cu toţi: ruşii, românii, bulgarii”

Anul trecut, ANC a eliberat 1.156 de certificate de cetăţenie română. Până luni seară, 584 dintre aceste persoane deveniseră cetăţeni români prin depunerea jurământului. Cele mai recente estimări anunţă că în jur de 600.000 de basarabeni au şi cetăţenie română. 

Majoritatea au făcut-o din raţiuni pragmatice, ne-a explicat Nicolae Pascaru (foto), preşedintele Federaţiei Voievod de la Chişinău, care respinge ferm ideea de unire a celor două ţări şi denunţă o „românizare agresivă” în ultimii ani. „Noi, moldovenii, suntem situaţi in aceeastă zonă blestemată, unde pentru noi, poporul, ca să supraveţuim, trebuie să avem relaţii cu toţi: ruşii, românii, bulgarii”, spune Pascaru. 

Acesta subliniază că majoritatea cetăţenilor au o a doua cetăţenie şi, după estimările sale, numărul celor care au cetăţenie rusă este mai ridicată decât cei cu paşaport românesc. Pentru a-şi susţine opinia că majoritatea moldovenilor iau cetăţenia română doar pentru paşaport, Pascaru invocă lipsa de implicare a românilor de peste Prut în viaţa politică, prezenţa scăzută a acestora la vot pentru alegerile din România.

Trei persoane şi-au pierdut cetăţenia română

Din 1990, trei persoane au rămas fără cetăţenia română, după ce aceasta le-a fost retrasă, însă nu există informaţii clare cu privire la persoanele care au renunţat de bunăvoie la paşaportul românesc. Mai exact, celor trei persoane le-a fost retrasă cetăţenia anul trecut, în iunie. În cazul Olgăi Selezniova, ANC a decis retragerea cetăţenia pentru că fusese obţinută fraudulos. Alexandru Ioan (fost Wang Yan), preşedintele complexului China Town şi şeful Camerei de Comerţ româno-chineze, a pierdut cetăţenia „din motive ce ţin de securitatea naţională”, după cum a transmis ANC. Al treilea caz este cel al omului de afaceri libanez Said Baaklini, tot din motive de securitate naţională. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/moldova" target="_blank">View the story "moldova" on Storify</a>]