Pagina cititorului
0Camelia Coroiu (35 de ani) din Focşani este unul dintre abonaţii „Adevărul“. Este asistent manager de mai bine de zece ani şi are o fetiţă de 11 ani premiată la karate, sportul pe care îl practică de trei ani.
„«Adevărul» mă ţine la curent cu ştirile"
Camelia este abonată „Adevărul" de ani de zile şi spune că nu renunţă la ziar pentru că îi asigură „puntea de legătură cu lumea".
„Este fascinant să găseşti în paginile ziarului tot ce se întâmplă în lume, în cel mai mic detaliu şi ancorat în actualitate, la prima oră a dimineţii. Este puntea de legătură cu lumea. Pentru mine este foarte important să fiu la curent cu tot ce se întâmplă, chiar dacă nu lucrez în domeniul ştirilor. De foarte multe ori soluţiile pe care le-au găsit alţii în diverse probleme, mă refer la cei despre care s-a scris în ziar, m-au ajutat şi pe mine",spune Camelia.
Individualiştii
Perioada de tranziţie prin care trece România a reconfigurat în mod continuu relaţiile formale şi informale dintre indivizi, precum şi dintre indivizi şi instituţii. Graficul activismului societăţii civile din România, pe parcursul ultimilor 21 de ani, relevă o participare civică instabilă în faţa problemelor sociale, cu toate că istoria contemporană a României punctează momente definitorii când coeziunea, alături de încredere şi o cultură politică în formare, au reuşit să maximizeze capitalul social.
Cu toate că cetăţenii au pus bazele unei culturi politice, după primele trei cicluri electorale, disponibilitatea şi comportamentele de informare, participare şi implicare efectivă a cetăţenilor au început să se situeze la cote scăzute. Pe de altă parte, dezinteresul autorităţilor publice faţă de participarea cetăţenilor la luarea deciziilor este un factor la fel de important ca şi pasivitatea cetăţenilor, creând astfel o relaţie de cauzalitate.
De altfel, performanţa redusă a multor instituţii precum şi problemele de natură economică întâmpinate de majoritatea populaţiei apar însoţite de o scădere drastică a capitalului de încredere din societatea românească. Atât încrederea în instituţii, cât şi încrederea generalizată sau specifică inter-individuală se situează la nivele scăzute. Pe fondul unei lipse de încredere aproape generalizate se constată creşterea ponderii opţiunilor pentru strategii comportamentale de tip individualist şi, ca o consecinţă a acestei tendinţe, relaţiile inter-individuale informale tind să scadă în intensitate. Situaţiile de rezolvare a unor probleme comune (personale sau locale) sunt, aşadar, şi mai rare.
Silviu Creţan