Pagina cititorului

Diana Bjoza a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti şi este încă studentă la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Universitatea Transilvania, din Braşov. 

„Un ziar pentru toată familia!"

În paralel, Diana este voluntar la Primăria Braşov, fiind mâna dreaptă a purtătorului de cuvânt al municipalităţii. Lucrând în domeniu, obişnuieşte să citească ziarul „Adevărul" în fiecare zi.

„Cel mai mult îmi plac rubricile cu interviuri. Cred că ziarul este cel mai bun din câte citesc în fiecare zi. Este pentru toată familia, pentru copii, părinţi şi bunici", crede Diana Bjoza.

La doar 22 de ani, Diana este pasionată de lectură şi nu a ratat niciun număr din colecţia de carte verde „100 de cărţi pe care trebuie să le ai în bibliotecă".  „A trebuit să-mi fac loc în bibliotecă. Am mutat alte cărţi, pentru a le aranja frumos pe cele noi", declară Diana Bjoza.

Servilismul fără scrupule

Pentru oricine a avut în atenţie evoluţia societăţii româneşti în această lungă perioadă de tranziţie postdecembristă, nu a fost greu să observe că nu numai marasmul economic şi social în care a ajuns România provoacă o profundă nelinişte şi îngrijorare pentru majoritatea cetăţenilor acestei ţări. Mai ales viaţa politică, având un grav deficit de competenţe şi moralitate ne pune, prin povara umilinţelor la care suntem supuşi, la o grea încercare puterea de înţelegere şi de răbdare. Protagoniştii acestei vieţi politice din România, cu un comportament repugnabil, lipsiţi de scrupule, dar cu un tupeu în exces, au reuşit să stârnească puternice valuri de resentimente în jurul lor. Şi asta mai ales prin faptul că ţin neapărat să-şi etaleze servilismul atât pe planul politicii interne, cât şi la nivel internaţional, încredinţaţi că astfel vor putea accede şi obţine mai facil câte o sinecură cu un profit mult mai consistent în folosul propriu.

Un comportament lipsit de demnitate şi nu numai, de cele mai multe ori este pus în evidenţă şi prin acele manifestări necondiţionate de docilitate şi obedienţă chiar şi atunci când se găsesc într-o postură ingrată, care frizează ridicolul sau grotescul.

Într-unul dintre discursurile sale politicianiste cu o puternică rezonanţă de tinichea ruginită, actualul nostru preşedinte se referea la comportamentul „de râme" al unor politicieni, jurnalişti etc., fără a privi şi în propria ogradă cât de plină este de „râme", personaje care bat toate recordurile prin atitudinea lor de veritabili trepăduşi. Aceştia vorbesc de modernizarea ţării, această nouă nomenclatură care se deosebeşte de cea veche doar prin cinism şi hoţie. În cine mai putem avea încredere? 

Niculae-Virgil Sandu