Pagina cititorului

Gălăţeanul Ionel Hâncu, 72 de ani, este preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) şi este abonat la ziarul „Adevărul“ de peste 15 ani.

„Un ziar echidistant"

„Nici nu mai bine ţin minte de când sunt abonat. Îmi place «Adevărul» pentru că este un ziar echidistant şi mă pune la punct cu toate noutăţile. Cel mai mult îmi place că este împărţit pe secţiuni şi abordează o tematică variată. Citesc cu mare plăcere poveştile cu oameni şi cazurile sociale", a mai adăugat gălăţeanul.

Ionel Hâncu ne-a mai spus că este încântat de faptul că „Adevărul" pune accent foarte puţin pe politică. „Oamenii sunt sătui de vorbele politicienilor. Mă bucur că în acest ziar nu întâlnesc prea multă politică". 

Ionel Hâncu a cumpărat întreaga colecţia „100 de cărţi pe care trebuie să le ai în bibliotecă", dar şi colecţia „Pictori de geniu". Toate cărţile le-a donat bibliotecii CARP Galaţi şi este foarte mândru de fapta sa.

Anglicisme

Barbarism = cuvânt introdus dintr-o limbă străină fără a fi necesar (DEX); am reamintit acest termen şi definiţia sa spre a atrage atenţia asupra unui fenomen în extensie care riscă să impurifice limba noastră: folosirea anglicismelor, o modă astăzi. O limbă suferă în diferite epoci influenţe ale altor limbi, unele cuvinte fiind adoptate, atunci când limba de adopţie nu dispune de cuvinte proprii care să exprime ceea ce semnifică noul cuvânt adoptat. Este pe de altă parte salutar şi benefic ca din ce în ce mai mulţi să vorbească o limbă străină cu atât mai mult cu cât aceasta este de circulaţie internaţională; este cazul limbii engleze care câştigă mult teren astăzi nu numai la noi, ci în lume; într-o altă epocă a fost franceza sau germana. Defiecare dată ne-am îmbogăţit limba, adoptând cuvinte sau expresii ale acestor limbi.

Convenind să fim de acord cu această dinamică a limbii (limbilor) există şi aspecte care ar trebui evitate; pentru aceasta ar fi necesar un minim de cultură filologică, de respect al limbii proprii care ne defineşte identitatea, de eliminare a snobismului şi a paradei de cunoştinţe afişate cu ostentaţie.

Dacă toată lumea este de acord că limba română a adoptat cuvinte precum „lider", „weekend", „modelling", „supermarket", „chiar show", „business" şi altele, în alte situaţii unii din noi, şi din păcate cei cu impact mare asupra opiniei publice, „vorbitorii", pentru că „jurnalişti" e prea mult spus pentru unii, în special cei ce apar „pe sticlă" folosesc cu uşurinţă ceea ce numeam la început barbarisme. O mai mult sau mai puţin blondă, pe un ecran de televiziune, ne demonstra câtă engleză ştie ea, într-un reportaj în care vorbea de „targhetizarea trendurilor"; deşi dispunem de un termen consacrat în limba noastră, accesibil pentru toate nivelurile de instruire existente - tendinţă.

Emil  Stroescu