Pagina cititorului

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Activând în domeniul IT, ieşeanca Elena Raluca Menţel (26 de ani) s-a arătat interesată de revista „Forbes" din cadrul publicaţiilor care fac parte din seria „Adevărul".

Abonaţii noştri: „Îmi place să citesc despre români!"

„Am un program destul de aglomerat şi nu ajung mereu la chioşc să îmi cumpăr revista. Din acest motiv am ales să îmi fac abonament", a explicat Elena, care a adăugat că cel mai mult îi place să citească topurile alcătuite de redactorii revistei „Forbes", care nu se regăsesc în alte publicaţii. „Ca o preferinţă personală, mi-ar plăcea să văd un articol despre preţurile la avioanele exotice", a mai spus Elena.

La capitolul nemulţumiri, ieşeanca menţionează faptul că nu vede destule articole despre subiecte interne. „Sunt de acord să se facă articole şi din străinătate, dar dacă acele teme prezintă interes şi pentru români", a încheiat Elena Menţel.

Editorialul cititorului: Vrem să ne cunoaştem trecutul!

Nu puţine au fost cazurile în care, în tranziţia românească, paşii mici de recuperare a democraţiei au fost innodaţi de indivizi care au ieşit cu vehemenţă obsesivă în faţa publicului. Memoria reţine cazurile unora precum Nicolae Pleşiţă sau Gheorghe Enoiu, torţionarul macabru care îşi întâmpina victimele îmbrăcat într-un cearceaf pentru a nu se murdări de sângele lor.

Dar pe lângă teribilele gesturi ale acestor călăi ce recunosc făţiş - ba chiar cu mândrie - cariera de torţionar, există mulţi alţi invdivizi pe care secretomania maladivă a documentelor ce au rămas sub cheia arhivelor le lasă încă şansa anonimatului.

Aflarea informaţiilor cu privire la activitatea foştilor activişti, care atestă implicarea structurilor politice şi represive ale regimului totalitar comunist în săvârşirea unor fapte împotriva vieţii, integrităţii fizice sau psihice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului sunt aşadar, nu dezirabile, ci necesare. Fără astfel de informaţii, există riscul ca imaginea poliţiei politice comuniste să rămână incompletă. Decidenţii criminali, dar şi supuşii lor, trebuie, dacă nu pedepsiţi, cel puţin cunoscuţi.(Ada Pauler)