Nu ne mai salvează nici românii din afară/ Tot mai puţini bani din Spania şi Italia

Sumele trimise în ţară de cei care lucrează peste hotare au fost în primul trimestru de numai 818 milioane de euro, la jumătatea celor din aceeaşi perioadă a lui 2008. Criza i-a afectat puternic şi pe românii care muncesc în străinătate. Ei au continuat să trimită bani celor rămaşi acasă, însă tot mai puţini.

Viorica Apostol, originară din Botoşani, a plecat să lucreze în Milano, Italia, în urmă cu doi ani. Ea povesteşte că de aproape un an a trebuit să strângă cureaua, după ce salariul i-a scăzut. Acum câştigă 800 de euro, dar este mulţumită că are un loc de muncă. „Situaţia s-a schimbat. Italienii preferă să-ţi dea zile libere în loc să îţi plătească", spune botoşăneanca. Ea se limitează acum la strictul necesar şi trimite mai puţini bani acasă.

Mai citeşte şi:

Cum văd cetăţenii din UE măsurile anticriză din România - "Este o mizerie să iei din banii şomerilor!"

În cel mai bun caz, trimite rudelor 700 de euro, mai puţin cu 200 de euro decât în urmă cu un an. În aceeaşi situaţie se află şi Gheorghe Creţu, din Făgăraş, care este zilier în Roma, Italia. „Pe vremea lirelor (n.r. - până în 2002) expediam acasă constant echivalentul a 350 de euro. De când am trecut la euro am început să trimit câte 250 de euro. Acum lucrez cu ziua pe unde apuc şi dacă pot trimite 100 de euro tot e bine. Am trei copii şi nevasta-mea nu munceşte, acasă e jale mare", spune Gheorghe Creţu.

Daniel Bândean, student în al doilea an la o facultate din Bistriţa, lucrează cu jumătate de normă, dar primeşte lunar un ajutor din partea mamei plecată de şapte ani în Italia. Dacă până în 2008 el primea de la mama lui câte 150 de euro pe lună, acum, suma este de trei ori mai mică. Şi Octavian Naghi primeşte acum mai puţini bani de la mama lui plecată să muncească în Italia.

„Anul trecut a câştigat, în medie, circa 1.300 de euro pe lună, dar şi-a pierdut jobul din cauza crizei şi a fost nevoită să se întoarcă în România pentru câteva luni, timp în care şi-a găsit un alt loc de muncă unde este plătită cu 750 de euro pe lună", povesteşte Octavian Naghi (26 de ani). El susţine că mama sa mai reuşeşte să trimită acum doar 700 de euro faţă de 1.300 de euro cât trimitea înainte.

Şomajul de peste hotare se resimte la noi

Criza economică din ţările Europei vestice a avut repercusiuni şi asupra populaţiei de migranţi, inclusiv asupra celor două milioane de români care muncesc în Spania şi Italia, explică Alexandru Bădulescu, country manager al Western Union România şi Bulgaria. Iar asta înseamnă fie pierderea locurilor de muncă, fie creşterea cheltuielilor curente.

În Spania, rata şomajului era în primul trimestru de 19%, numărul şomerilor dublându-se în ultimul an la patru milioane de persoane. În Italia, şomajul era la finele lui 2009 de 8,2%, potrivit datelor Eurostat. În plus, în ambele ţări, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească de la o lună la alta.

„Cu toate acestea, oamenii nu au încetat să trimită bani familiilor rămase în România, doar că au început să expedieze sume ceva mai mici. Principala destinaţie a banilor trimişi este aceea de a-şi ajuta familiile să-şi acopere cheltuielile curente", explică Bădulescu.

El spune însă că românii de peste hotare vor continua să trimită celor din ţară bani. Deşi numărul românilor care au plecat să muncească în Spania şi în Italia a continuat să crească, sumele trimise rudelor din ţară sunt în scădere.

La minimul ultimilor cinci ani

Valoarea transferurilor efectuate din străinătate spre România, cu excepţia celor ale administraţiei publice, reprezentate aproape în totalitate de remiterile concetăţenilor de peste hotare, au fost în primul trimestru de 818 milioane de euro, potrivit datelor băncii centrale.

Valoarea este cu 30% mai mică comparativ cu nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Faţă de primul trimestru din 2008, sumele sunt la jumătate. Sume atât de mici nu au mai fost trimise de la începutul lui 2005. Pentru următoarea perioadă, veştile nu sunt îmbucurătoare.

Problemele care ameninţă Europa i-ar putea afecta şi mai mult pe cei plecaţi să muncească în străinătate. Analiştii se aşteaptă ca sumele trimise în România să continue să scadă în următoarea perioadă, iar pe întregul an 2010 ar putea să nu depăşească 3,5 miliarde de euro. ; Alexandra Butnaru şi Mirela Atudorei

"Acum lucrez cu ziua pe unde apuc şi dacă pot trimite 100 de euro tot e bine."
Gheorghe Creţu
zilier, Italia

"Nu mai cumpăr nimic pentru mine. Mă limitez la strictul necesar."
Viorica Apostol
menajeră, Italia

Şoferii s-au specializat în transferuri

Observând că există suficientă cerere pentru serviciul de preluare-predare a plicurilor cu bani de la clienţii din Occident către rudele acestora de acasă, transportatorii rutieri şi-au adaptat imediat oferta.

Banii nu se mai trimit astfel „la risc", ci - în schimbul unui comision, de regulă modic - şoferii taie un fel de chitanţă prin care atestă clientului faptul că a primit banii spre expediere.