Noi percheziţii în Dosarul Bancherilor. Poliţiştii au confiscat 27 de maşini, 70.000 de euro şi 6 kg de aur din Sinteşti

Zeci  de percheziţii au avut loc, duminica dimineaţă, în Dosarul Bancherilor, în Bucureşti şi în alte şase judeţe, la persoane suspecte de fraude bancare. Acţiunea a fost o continuare la dosarul Stan-Ruse, în care au fost făcute arestări în toamna lui 2012.

UPDATE 17.50: În urma percheziţiilor care au avut loc în Sinteşti, poliţiştii au ridicat şase kilograme de aur, 27 de autoturisme de lux şi 70.000 de euro. Până în prezent au fost reţinute cinci persoane care urmează să fie prezentate Tribunalului Călăraşi cu propunerea de arestare preventivă.

UPDATE 12.10: 38 de persoane sunt cercetate în cazul percheziţiilor făcute duminică la Sinteşti-Ilfov, fiind suspectate că au dat bani cu camătă, care erau recuperaţi ulterior din credite bancare obţinute cu acte falsificate, precizează procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Potrivit sursei citate, procurorii DIICOT - Biroul Teritorial Călăraşi, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate (SCCO) Călăraşi, fac duminică, în localitatea Sinteşti din Ilfov, 80 de percheziţii domiciliare, pentru destructurarea unui grup infracţional organizat, specializat în obţinerea unor beneficii financiare substanţiale, prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălare de bani.

Membrii grupării ar fi realizat o activitate infracţională conexă faptelor pentru care se efectuează cercetări în dosarul penal instrumentat de către procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti, privind comiterea unor fraude bancare de proporţii, sub coordonarea liderilor Mihai Stan şi Ruse Daniel.

Astfel, precizează DIICOT, o parte din membrii grupării acordau împrumuturi percepând dobânzi cuprinse între 7 şi 40% pe lună, fără a declara organelor fiscale veniturile astfel realizate. Sumele de bani împrumutate şi dobânzile pretinse erau recuperate ulterior prin contractarea de către debitori a unor împrumuturi bancare, creditele fiind obţinute prin utilizarea unor documente falsificate.

Prejudiciul cauzat în acest caz este estimat la peste 15 milioane de euro, potrivit procurorilor.

Ancheta în acest caz vizează 38 de învinuiţi, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală şi spălare de bani.

Cei 38 urmează să fie duşi la audieri.

Suspecţii ar fi fost conduşi de Daniel Ruse, arestat anul trecut în dosarul fraudelor bancare, şi ar fi creat un prejudiciu total estimat la 22 de milioane de euro, după ce au luat credite pe care nu le-au achitat.

La acţiunea de duminică participă peste 200 de poliţişti şi un elicopter al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), potrivit Poliţiei Române.

Poliţiştii au de pus în mişcare 86 de mandate de aducere, suspecţii urmând să fie duşi la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Călăraşi. Suspecţii sunt acuzaţi că ar fi luat credite cu acte false. 

Percheziţiile au loc în Bucureşti, în localitatea Sineşti şi în judeţele Ilfov, Constanţa, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, şi Prahova.

În toamna anului trecut, procurorii DIICOT au anunţat că învinuiţii din dosarul fraudelor bancare ale grupării Stan-Ruse sunt acuzaţi că ar fi obţinut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje, prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de către liderii grupării.

Din cauza complexităţii dosarului, 38 de persoane sunt cercetate la Bucureşti de DIICOT, pentru o înşelăciune de şapte milioane de euro, iar alte zece persoane sunt anchetate la Călăraşi pentru fraude de 15 milioane de euro.

Documente false pentru 40 de credite

Potrivit DIICOT, în perioada 2010-2012, membrii grupării, sub coordonarea liderului Daniel Ruse, au realizat beneficii financiare substanţiale prin fraude bancare, respectiv obţinerea sau încercarea de a obţine un număr de 40 de credite de la 16 unităţi bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate.

Un alt lider al grupării de fraudare a băncilor, Mihai Stan, ar fi încercat să obţină ilicit fonduri europene, prin intermediul a trei societăţi, Ancuta SRL, Alram Servinvest şi Eurotrading SRL, în baza unor documente şi declaraţii false, potrivit DIICOT.

Mihai Stan este acuzat că în perioada 2010-2012 i-ar fi determinat pe reprezentanţii celor trei societăţi comerciale „să prezinte şi să folosească documente şi declaraţii false faţă de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene (pentru partea de finanţare de 90 la sută din fonduri europene)”, precum şi fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanţare de zece la sută.

De asemenea, acesta ar fi folosit înscrisuri sub semnătură privată (situaţii financiare şi bilanţuri contabile) şi înscrisuri oficiale falsificate (certificate de atestare fiscală şi acte de identitate), „în scopul producerii de consecinţe juridice cu ocazia negocierii, încheierii şi executării unor contracte de creditare cu unităţi bancare din România”, a mai arătat DIICOT.

Mihai Stan i-ar fi determinat pe Denisa Amuza, Georgiana Piţurcă, Marin Tudoroiu, Mihai Toma, Ion Sintu, Floarea Nae, Andrea Benga, Marian Mavrodin, Tiberiu Hurdugaci şi Marian Sava să folosească în raport cu băncile comerciale acte false.

Tot el se prezenta la bănci sub identităţi false, depunând copii după acte de identitate cu fotografia lui, însă datele corespundeau altei persoane.

Angajaţi ai Ministerului Economiei, suspecţi în acest caz

Procurorii au arătat că activitatea infracţională a fost sprijinită de către fostul directorui al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Şaramet, fostul vicepreşedinte BRD, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, şi Mihai Grigoroiu, Cătălin Ionuţ Roşu şi Andrei Atanasiu, foşti angajaţi în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, şi Florian Dragoş Diaconescu.

Mihai Grigoroiu fusese numit recent în funcţia de director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Cătălin Ionuţ Roşu era auditor, iar Andrei Atanasiu era expert în Ministerul Economiei. Conform unui comunicat al Ministerului Economiei, a fost decisă încetarea activităţii celor trei în funcţiile ocupate.

Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti şi Biroul Teritorial Călăraşi au făcut, pe 1 noiembrie 2012, 50 de percheziţii la locuinţele învinuiţilor şi la sediile unor firme din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu, membrii grupării fiind acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălarea banilor.

Prejudiciul produs de gruparea infracţională a fost estimat la 22 milioane euro.

Procurorii DIICOT arătau, într-unul dintre referatele cu propuneri de arestare, că gruparea iniţiată şi coordonată de Mihai Stan şi Daniel Ruse a reuşit să cuprindă peste 80% din sistemul bancar românesc şi o parte importantă a instituţiilor statului.

Ancheta DIICOT vizează 0,28% din numărul de sucursale bancare, eventualul prejudiciu echivalează cu 0,04% din creditul neguvernametal, iar faptele verificate par „un fenomen exterior sistemului bancar”, a susţinut Asociaţia Română a Băncilor, punct de vedere exprimat anterior şi de guvernatorul BNR.

Ruse, cunoscut în Călăraşi ca „Tene” 

Liderul grupării infracţionale din dosarul fraudelor bancare de 22 de milioane de euro, Daniel Ruse, a candidat ca independent la alegerile din 2008 pentru Primăria Olteniţa, iar apoi, scrie presa locală, şi-a cumpărat o fermă de porci şi ar fi coordonat obţinerea de credite cu documente false. Originar din judeţul Călăraşi, Ruse a fost al patrulea la alegerile din 2008 pentru funcţia de primar din Olteniţa, obţinând doar 9,24% din voturi, conform datelor Biroului Electoral Central.

Pe plan local, Ruse este cunoscut cu porecla „Tene”, iar din grupul său infracţional ar face parte, printre alţii, fraţii Moga, şi ei cu notorietate în judeţul Călăraşi, potrivit unor surse judiciare. Unul dintre fraţii Moga este finul lui Ruse, conform aceloraşi surse.