Neregulile descoperite de Inspecţia Judiciară a CSM în cazul savanţilor puşcăriilor

Inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii au verificat toate comisiile de eliberare condiţionată din închisorile din România, în cazul cărţilor scrise în puşcărie. Au fost descoperite numeroase nereguli, motiv pentru care CSM vrea schimbarea de urgenţă a legii care a fost exploatată de savanţii puşcăriilor.

Raportul Inspecţiei Judiciare privind cărţile scrise de deţinuţi a fost adoptat, joi, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi prevede condiţii mai dure pentru elaborarea de lucrări ştiinţifice de către persoanele condamnate la închisoare, printre care dovada specializării autorului în domeniul în care doreşte să scrie. Inspecţia judiciară a ajuns la concluzia că cererile de elaborare a lucrărilor au fost analizate superficial.

În toate situaţiile, s-a constatat că procesul verbal înaintat instanţei de judecată care se completează pe formular tipizat este sumar, fără a cuprinde niciun fel de date referitoare la lucrarea ştiinţifică redactată şi fără a rezulta numărul de zile câştig, rezultate expres ca urmare a acesteia, ci doar numărul total de zile câştigate ca urmare a muncii prestate, se spune în raport.

Cazul Gigi Becali

Inspectorii judiciari au analizat dosarele de liberare condiţionată, fiind frapaţi de timpul extrem de scurt în care deţinuţii ar fi scris aşa-zisele lucrări ştiinţifice. Este şi cazul lui George Becali, care a câştigat 150 de zile de libertate de pe urma celor 5 cărţi scrise după gratii.
Pentru fiecare lucrare, condamnatul a solicitat un interval de timp ce variază între 10 zile şi maximum 15 zile, în condiţiile în care i s-a aprobat un program de lucru de 1-2 ore pe zi, şi doar în zilele de lucru ale săptamânii.

Şi alţi deţinuţi au scris la foc automat. Bogdan Popovici, condamnat în dosarul Trofeul Calităţii, a primit 20 de zile pentru a scrie cartea, dar a tipărit lucrarea chiar a doua zi.

Legea acordă în mod "generic" recompensa de 30 de zile

Astfel, legea acordă în mod generic un număr de 30 de zile executate din pedeapsă, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate, indiferent de efortul intelectual depus de către autori, concretizat în lucrări ştiinţifice publicate.
În context, IJ face trimitere la mai multe cazuri de la penitenciarele Colibaşi şi Codlea, unde persoane private de libertate au beneficiat de reducerea pedepsei după ce au publicat articole de câteva pagini în unele reviste.
 

Arbitrul şi articolul

Potrivit raportului, un condamnat de la Penitenciarul Colibaşi a elaborat lucrarea "Descoperire, pregătire şi formare a arbitrilor în fotbal", care este de fapt un articol de zece pagini publicat în revista 'Sport şi societate", iar lucrarea "Managerii şi managementul resurselor umane în fotbal" este tot un articol, publicat în revista 'Ecoforum", pentru fiecare dintre ele comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul penitenciarului acordând câte 30 de zile considerate ca executate.

“Descoperire, pregătire şi formare a arbitrilor în fotbal” şi „Managerii şi managementul resurselor umane în fotbal” au fost scrise de Gheorghe Constantin (fost sef CCA), condmnat la 5 ani de închisoare cu executare şi 3 ani interzicerea drepturilor. Gheorghe Constantin a stat după gratii 9 luni, iar alte 10 luni le-a petrecut în arestul preventiv, în 2009. El a efectuat o treime din pedeapsa de 5 ani deoarece are peste 60 de ani şi a fost eliberat în februarie 2015.

O lucrare de patru pagini

La acelaşi penitenciar, un condamnat a elaborat lucrarea "Principiul non reformation in pejus", care reprezintă un articol de patru pagini publicat în revista 'Strategii manageriale" nr. 4, Decembrie 2014, iar lucrarea "Perspective ale pieţei româneşti de retail în contextul Europei 2020'', aparţinând altui deţinut, este tot un articol de zece pagini, publicat în revista 'Strategii manageriale" nr. 2/2015.

Lucrarea "Principiul non reformation in pejus" a fost scrisă de avocatul argeşean Laurenţiu Constantin (condamnat la şapte ani închisoare pentru lipsire de libertate în mod ilegal, şantaj, trafic de influenţă, complicitate la luare de mită şi violare de domiciliu). "Perspective ale pieţei româneşti de retail în contextul Europei 2020'' a fost scrisă de Liviu Făcăleaţă, fostul director de la PIC, condamnat la trei ani de închisoare pentru complicitate la dare de mită.
În ambele situaţii, comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul penitenciarului a acordat câte 30 de zile considerate ca executate.

Cazul de la Codlea

O situaţie similară a existat şi la Penitenciarul Codlea, unde un condamnat a elaborat şase lucrări ştiinţifice pentru care i-au fost acordate câte 30 de zile câştig, trei dintre aceste lucrări fiind articole publicate în reviste de specialitate sau în volume publicate la o editură acreditată.

Avocatul şi omul de afaceri Răzvan Bujdoiu a fost condamnat în octombrie 2012 la 5 ani şi 6 luni pentru înşelăciune. A fost eliberat în octombrie 2015. Este fiul profesorului universitar Nicolae Bujdoiu de la Universitatea Transilvania, potrivit presei locale. El a scris aproximativ 8 cartţi când a fost încarcerat la penitenciarul  Coldea, Cuma r fi: Determinarea stării de minoritate în noul cod penal, Validarea şi eficienţa dreptului, Autoritatea legii şi disfuncţii în realizarea dreptului, Libertate şi coerciţie în sens juridic sau ustiţia penală pentru minori.

Problemele din instanţele de judecată

Inspecţia Judiciară susţine că există probleme şi la instanţele de judecată. Magistraţii se limitează doar la a constata numărul de zile câştigate de condamnaţi. Preiau cifrele din procesele verbale ale comisiilor din penitenciare, fără analiză.

Inspectorii judiciari spun însă că de vină este legea care stabileşte că instanţa de judecată nu are competenţă în analiza modului de obţinere a zilelor de câştig ca urmare a elaborării lucrărilor ştiinţifice.

CSM vrea schimbarea de urgenţă a legii

Pentru a stopa fenomenul, CSM vrea modificarea de urgenţă a legii care ajută deţinuţii să beneficieze de reducerea consistentă a pedepsei.

"În raport se constată ceea ce constatasem şi noi (...) şi măsurile care s-au propus în urma raportului sunt următoarele: adoptarea urgentă prin hotărâre de guvern a regulamentului de aplicare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Regulamentul acesta, potrivit Legii 254, trebuia să fie terminat cam prin octombrie 2014", a declarat, joi, preşedintele CSM, Mircea Aron, la finalul şedinţei plenului.

O altă măsură propusă de IJ o reprezintă includerea în regulamentul de aplicare a Legii 254 a definiţiei sintagmei "lucrare ştiinţifică" folosită de legiuitor în art. 96 al. 1 lit. f) din Legea 254/2013, a reglementării procedurii de elaborare a lucrărilor ştiinţifice, a criteriilor de acordare a zilelor de câştig, precum şi a procedurii de acordare a acestor drepturi.

"Se impune stabilirea unor condiţii prealabile şi riguroase care trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv elaborarea de lucrări ştiinţifice doar în domeniile în care sunt organizate studii universitare. Dovada specializării persoanei private de libertate în domeniul în care doreşte să elaboreze lucrări ştiinţifice. Indicarea de către persoana privată de libertate a tipului de lucrare ştiinţifică ce se doreşte a fi elaborată: tratate, rapoarte de cercetare, studii, articole, comunicări ştiinţifice etc.", a explicat Aron.

O altă condiţie propusă o reprezintă recomandarea scrisă privind relevanţa tematicii în domeniul ales din partea unui profesor universitar sau a unui conferenţiar universitar din specialitatea din care urmează să fie elaborată lucrarea, cu semnătura olografă a acestora, confirmată de Universitatea de care aparţin, precum şi bibliografia ce urmează să fie consultată şi complexitatea lucrării.