Motivarea deciziei arestării lui Berca: Faptele comise de politiceni au puternică rezonanţă socială

Arestarea fostului senator Gabriel Berca este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, întrucât faptele de corupţie comise de politiceni au o puternică rezonanţă socială şi erodează democraţia, arată judecătorul de la Curtea de Apel Bacău în motivarea deciziei.

Curtea de Apel Bacău a decis, în 24 iulie, arestarea preventivă a lui Gabriel Berca, fost consilier prezidenţial şi fost ministru al Internelor, acuzat de trafic de influenţă după ce ar fi primit 185.000 euro de la un om de afaceri, pentru a interveni la membri ai Guvernului să atribuie bani unei primării.

Judecătoarea Monica Vadana, care a dispus arestarea preventivă, arată în motivarea deciziei că faptele comise de politicieni au o puternică rezonanţă socială şi că înşelarea încrederii acordate duce la "erodarea democraţiei".

Potrivit magistratului, "apărarea ordinii publice este pertinent şi suficient realizată dacă se bazează pe fapte capabile să demonstreze că punerea în libertate a inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică".

"În aprecierea persistenţei pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului trebuie pornit de la regulile de principiu stabilite sub acest aspect prin jurisprudenţa CEDO, care în câteva cauze (cauza Lettelier, Hotărârea din 26 iunie 2006) a statuat că în măsura în care dreptul naţional o recunoaşte - prin gravitatea deosebită şi prin reacţia particulară a opiniei publice, anumite infracţiuni pot suscita o «tulburare a societăţii» de natură să justifice o detenţie preventivă", a notat judecătoarea.

Magistratul a mai arătat că amploarea pe care au luat-o infracţiunile de corupţie în societatea românească, dar mai ales cele la nivel înalt, cum este cea pentru care este cercetat Gabriel Berca - suspectat că s-a folosit de calitatea de parlamentar pe care o avea la data faptei pentru dobândirea de sume de bani pentru a facilita interesul unei firme private -, "justifică faţă de societate un interes sporit, dar şi o tulburare în sânul acesteia".

Potrivit judecătoarei, faptul că un senator săvârşeşte fapte de corupţie are o puternică rezonanţă socială, în contextul în care onestitatea persoanelor care exercita funcţii de demnitate publică este o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actului de autoritate publică de la nivel central sau teritorial.

"Învestirea de către cetăţeni a parlamentarilor cu puterea de a legifera şi de a contrabalansa celelalte puteri ale statului presupune, din partea acestora din urmă, un comportament dincolo de orice suspiciune de corupţie", mai arată judecătoarea.

Magistratul noteză în motivare că "înşelarea încrederii acordate conduce la erodarea democraţiei însăşi şi este necesar ca aceiaşi cetăţeni, prin intermediul organelor judiciare, să beneficieze de instrumente ferme care să dovedească voinţa şi determinarea statului de a se proteja de faptele de corupţie ale reprezentanţilor săi cei mai înalţi".

Judecătoarea arată că "probatoriul de la dosar relevă împrejurarea cum, sub pretextul finanţării partidelor politice, anumiţi politicieni îşi însuşesc sume de bani în schimbul intervenţiei în interesul unor agenţi economici privaţi care utilizează fonduri publice, folosindu-se de influenţa dată de funcţiile pe care le ocupă, impresionant fiind sumele astfel vehiculate - sute de mii de euro".

Magistratul a apreciat că "aspectele învederate de către inculpat în apărare referitor la persoana sa - conduita anterioară ireproşabilă, lipsa antecedentelor penale, funcţiile publice avute anterior - sunt aspecte care nu pot prevala, cel puţin în această etapă a procedurilor, gravităţii presupusei fapte raportat la importanta funcţie publică deţinută şi nu pot conduce la altă concluzie decât aceea că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică".

Berca ar fi primit mită în valoare de 185.000 de euro

Potrivit anchetatorilor, Gabriel Berca, la data faptelor senator şi preşedinte al organizaţiei judeţene Bacău a Partidului Democrat Liberal, ar fi primit 185.000 de euro de la omul de afaceri Viorel Rusu, care avea un contract cu Primăria comunei Ardeoani, judeţul Bacău, iar instituţia trebuia să achite lucrările de construcţie, în valoare de aproximativ 5,6 milioane de lei, executate de firma omului de afaceri.

Faptele ar fi fost comise în perioada aprilie 2010 - ianuarie 2012, iar fostul senator Gabriel Berca, prin intermediul fostului deputat Mihai Banu, ar fi pretins şi primit banii atât pentru sine cât şi pentru partidul din care făcea parte, de la omul de afaceri, pentru a-şi folosi influenţa personală pe lângă membri ai Guvernului, în vederea alocării unei sume de bani către Primăria Ardeoani.

În acelaşi dosar, fostul deputat PNL de Bacău Mihai Banu a fost reţinut în 9 iulie şi arestat preventiv o zi mai târziu, pentru trafic de influenţă, iar fiul acestuia, Lucian Banu, este cercetat sub control judiciar, pentru complicitate la trafic de influenţă.

Potrivit procurorilor DNA, Mihai Banu a pretins şi primit, în mai multe tranşe, de la un om de afaceri, 270.000 de euro pentru ca, în calitate de deputat, să-şi folosească influenţa pe lângă membri ai guvernului în vederea alocării unor sume de bani către o primărie din Bacău.

Gabriel Berca a fost consilier prezidenţial în mandatul lui Traian Băsescu şi ministru al Internelor în Guvernul Ungureanu. El a fost şi secretar general al Guvernului, în perioada în care Executivul era condus de Călin Popescu Tăriceanu. Berca a fost prefectul judeţului Bacău, în perioada 2005 - 2008, senator de Bacău, în legislatura 2008 - 2012 şi ministru al Administraţiei şi Internelor în anul 2012.

La începutul lunii iunie, UNPR anunţa că Gabriel Berca s-a înscris în formaţiune. Berca a fost membru PMP, vicepreşedinte pentru regiunea Nord-Est, iar anterior a fost în PDL.