Motivarea CCR privind publicarea declarațiilor de avere. Judecătorii le consideră „intruzive în privința vieții private”

Judecătorii Curții Constituționale au publicat motivarea deciziei prin care se ridică obligația de a publica declarațiile de avere, dar și veniturile partenerului/copiilor. 3 din 9 judecători au opinii separate și sunt de acord cu averea la vedere.

CCR subliniază că sistemul românesc privind regimul declarațiilor de avere este unul dintre cele mai intruzive în privința vieții private din spațiul european, oferind cele mai puține garanții de protecție a acesteia.

CCR a declarat neconstituționale trei articole din legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Este vorba de Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice care modifică Legea de funcționare a Agenției Naționale de Integritate, 144/2007. 3 din 9 judecători ai CCR au opinii separate și sunt de acord cu averea la vedere.

Curtea precizează că decizia sa privind anularea publicării declarațiilor nu se aplică retroactiv, pentru cele publicate deja pe pagina ANI, ci doar pentru cele ce vor fi depuse pe viitor la Agenția Națională de Integritate.

AICI Textul integral al motivării CCR 

 „În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se critică, în esență, faptul că art.3  alin.(2) din Legea nr.176/2010 impune persoanelor care au obligația de a depune declarații de avere să le completeze pe propria răspundere, asumându-și realitatea celor declarate, cu toate că, pe lângă propriile venituri, trebuie să indice și veniturile obținute de o altă persoană, respectiv de soțul/soția celui care își declară averea. Declarațiile date pe propria răspundere reprezintă însă acte personale ale celui care are obligația declarării propriei averi, fiindu-le aplicabile dispozițiile legii penale”, arată CCR.

Judecătorii CCR susțin că prevederile art.3 din  Legea nr.176/2010 încalcă dreptul la viață intimă, familială și privată, pentru că în cadrul fiecărei familii pot exista situații în care membrii acesteia fie nu sunt interesați de venitul exact câștigat de celălalt, fie soțul/soția nu dorește sau nu poate să comunice venitul realizat în anul precedent. 

„Într-o asemenea situație, persoana obligată să dea declarația de avere nu este în măsură, în mod obiectiv, să completeze rubrica referitoare la veniturile soțului/soției, dar trebuie să își asume rerealitatea celor declarate, inclusiv cu privire la veniturile soțului și să suporte consecințele legii penale”, precizează CCR.

CCR consideră ca fiind necesară elaborarea unei legislații actualizate și raportate la evoluția societății. 

„Apreciind că, în societatea românească, atât prezența instituțională a Agenției Naționale de Integritate, cât și legislația privind declararea patrimoniului celor care ocupă funcții publice stabilite de lege, sunt deopotrivă necesare și democratice, Curtea, examinând sesizarea, legea, dreptul comparat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în raport cu dispozițiile Constituției, consideră ca fiind necesară elaborarea unei legislații actualizate și raportate la evoluția societății, cu determinarea sferei persoanelor obligate la depunerea declarației de avere și a celei de interese, cu păstrarea scopurilor și finalităților pe care le va stabili Parlamentul în opera sa de legiferare în acest domeniu. Ținând cont de faptul că fenomenul corupției și al practicilor asociate acesteia la nivel politic, birocratic și administrativ trebuie în continuare prevenite și combătute, legiuitorul are obligația de a elabora un cadru normativ eficient care să permită îndeplinirea standardelor de integritate specifice unui stat de drept”, mai precizează motivarea CCR. 

Curtea subliniază că sistemul românesc privind regimul declarațiilor de avere este „unul dintre cele mai intruzive în privința vieții private din spațiul european, oferind cele mai puține garanții de protecție a acesteia”.

De exemplu, în Belgia, declarația de avere se păstrează în plic închis. În Franța, declarația de avere este nepublică, cu excepția celei a membrilor Guvernului, a senatorilor, a deputaților, a membrilor Parlamentului European, a membrilor Colegiului Înaltei Autorități pentru Transparența Vieții Publice, a președintelui Republicii, a candidaților la funcția de președinte. în Germania, nu există obligația funcționarilor publici de a-și declara averea. 

Potrivit CCR, în Portugalia, declarația de avere poate fi consultată în mod liber de orice cetățean. În Slovenia, declarația de avere este disponibilă public în partea referitoare la veniturile și bunurile obținute în perioada ocupării unei funcții publice sau a desfășurării unei activități și în termen de un an de la încetarea funcției sau activității.

„Toate considerentele mai sus dezvoltate pledează nu pentru eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar pentru ca aceste declarații să nu mai fie publice, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale de Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege. Așadar, într-un stat de drept verificarea standardelor de integritate ține de controlul instituțional, realizat prin autoritatea menționată, care este înzestrată, potrivit legii, cu prerogative care îi asigură eficiența în asigurarea standardelor de integritate”, a subliniat CCR.

De asemenea, judecătorii CCR invocă și dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială în motivare.

„Curtea subliniază că dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială face posibilă crearea unor modele și tipare comportamentale personalizate în raport cu fiecare declarant în parte, ceea ce, coroborat cu abundența informațiilor private devoalate, prin efectul legii, în spațiul public, prezintă un risc în sensul desconsiderării demnității umane și a individualității persoanei, fragilizând până la anulare protecția constituțională de care aceasta trebuie să se bucure în privința vieții sale private”, susține CCR.

CCR a decis pe 29 mai 2025, că declarațiile de avere nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor, declarând neconstituțional articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere.

Decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și obligatorie.