MOTIVARE. Cinismul şi lipsa de remuşcări ale Monicăi Iacob Ridzi în orchestrarea escrocheriei de la Ministerul Tineretului şi Sportului

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la închisoare cu executare pentru că a pus la cale întreg procesul de fraudare a bugetului Ministerului Tineretului şi Sportului, cheltuind iresponsabil banii publici, prin simularea unei achiziţii, într-o perioadă în care România traversa o criză economică majoră. Asta arată magistraţii Curţii Supreme în motivarea decizia prin care Ridzi a fost trimisă la închisoare.

Prin aceeaşi decizie a fost condamnată şi Ioana Vârsta, fostă consilieră a Monicăi Iacob Ridzi.

„În privinţa inculpatelor Iacob-Ridzi Monica Maria şi Vârsta Ioana Elena, este cert faptul că acestea au pus la cale întregul proces de fraudare a bugetului MTS, având iniţiativa, dar şi decizia organizării evenimentelor de la 2 mai 2009, cu consecinţa cheltuirii unor importante sume de bani din fondurile publice, al căror cuantum a fost stabilit arbitrar, fără o minimă preocupare pentru o estimare corectă a cheltuielilor ocazionate de organizarea Zilei Naţionale a Tineretului în anul 2009”, se arată în motivarea magistraţilor.

„Ceea ce frapează în speţă este modul absolut iresponsabil în care inculpatele au conceput şi pus în practică cheltuirea fondurilor publice, prin simularea unei proceduri de achiziţie publică, desfăşurată post-factum şi cu câştigători dinainte stabiliţi. Prin urmare, gravitatea faptelor imputate inculpatelor derivă nu doar din stabilirea în mod discreţionar a unor cheltuieli făcute pe seama bugetului instituţiei publice în slujba căreia se presupune că ambele îşi desfăşurau activitatea, ci şi din încălcarea cu bună ştiinţă a tuturor procedurilor legale de atribuire a unor contracte de achiziţie publică”, adaugă instanţa.

De asemenea, judecătorii mai arată că Ministerul Tineretului putea organiza evenimente prin forţele proprii chiar şi cu mai puţine resurse financiare, mai ales că în 2009 România era în criză economică majoră.

În documentul citat se mai arată că, pe tot parcursul procesului, Monica Iacob Ridzi şi Ioana Vârsta nu au înţeles gravitatea faptelor comise, motiv pentru care „reeducarea” acestora se poate face doar prin executarea unei pedepse cu închisoarea.   

„Negarea responsabilităţii care le revine în păgubirea bugetului MTS prin organizarea evenimentelor de la 2 mai 2009, încercarea de a arunca întreaga responsabilitate pe umerii altor persoane, mistificarea adevărului cu privire la semnarea unor documente cu conţinut nereal şi antedatate, deşi acest lucru este de domeniul evidenţei chiar şi pentru persoane lipsite de cunoştinţe juridice, demonstrează faptul că întreaga experienţă pe care a reprezentat-o prezentul proces penal nu a fost suficientă pentru ca inculpatele Iacob-Ridzi şi Vârsta să realizeze gravitatea şi consecinţele faptelor pe care le-au comis, iar reeducarea inculpatelor prin inculcarea respectului pentru valorile apărate de legea penală nu se poate face decât prin executarea în regim de detenţie a pedepselor stabilite de către instanţa de fond”, arată judecătorii Înaltei Curţi.

Ridzi a încercat să şteargă problele din 163 de calculatoare din minister

În motivarea decizie prin care Ridzi a fost condamnată la închisoare cu executare, magistraţii explică cum fostul ministru a încercat să şteargă probele din 163 de calculatoare de la ministerul pe care îl conducea.

„La cererea inculpatei Iacob-Ridzi Monica-Maria, inculpatul Mărcuţă Marius-Mihail l-a contactat telefonic pe inculpatul Meşină Dan Paul şi l-a chemat la sediul MTS, spunându-i că doreşte să şteargă din calculatoare date informatice pentru a nu fi descoperite de D.N.A., precizându-i că această activitate este şi „în interesul doamnei ministru". (...) Pentru ca înregistrările să nu mai poată fi recuperate, inculpatul Meşină Dan Paul, la cererea inculpatului Mărcuţă Marius Mihail, a instalat în cele trei calculatoare programul specializat „Dr.PREVENTOR" care împiedică ecuperarea oricăror date sau fişiere şterse, atât de pe hard-disk-ul calculatorului, cât şi din agenda de poştă electronică”, se arată în documentul citat.

Cât despre bolile invocate de Monica Iacob-Ridzi în încercarea de a convinge instanţa să nu îi acorde o pedeapsă cu executare, Curtea Supremă precizează că se pronunţă pe fapte şi nu pe bolile inculpatului, subliniind că acestea nu au împiedicat-o în activitatea infracţională.

„Inculpata Iacob-Ridzi a încercat să obţină clemenţa instanţei de control judiciar prin invocarea unei stări precare de sănătate ori a situaţiei sale familiale. Fără a nega existenţa aspectelor invocate anterior, Completul de 5 Judecători constată că problemele de sănătate prezentate de către inculpată sunt unele cronice (descoperite accidental în anul 2005), aşa cum o demonstrează actele medicale depuse la dosar (...). Împrejurarea că aceste probleme pot sau nu să fie tratate într-un penitenciar este o chestiune care ţine de faza executării pedepsei şi nu poate determina, prin ea însăşi, stabilirea unei modalităţi neprivative de libertate de executare a acesteia de către instanţa chemată să se pronunţe asupra faptelor şi vinovăţiei inculpatei”, punctează judecătorii.

„În privinţa circumstanţelor personale invocate (...), Completul de 5 Judecători constată pe de o parte că acestea au fost avute în vedere de către prima instanţă (în condiţiile în care pentru cea mai gravă dintre infracţiunile comise a aplicat inculpatelor pedepse egale cu minimul special), iar pe de altă parte că aceste circumstanţe nu le-au împiedicat pe inculpate să săvârşească infracţiunile care li s-au reţinut în sarcină”, se mai arată în motivarea instanţei.

În privinţa situaţiei familiale invocate de Monica Iacob-Ridzi, „Curtea se rezumă a constata că inculpata are doi copii minori, ambii născuţi după declanşarea cercetărilor în prezenta cauză şi în contextul problemelor de sănătate preexistente invocate de inculpată în apărarea sa”.

Monica Iacob Ridzi, condamnată la 5 ani de închisoare

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, de un complet de 5 judecători de la Curtea Supremă, la 5 ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru se află, în prezent, la Spitalul Penitenciar Jilava.

Fostul ministru i-a trimis, joi, preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare, în care îi cere să o graţieze, invocând faptul că este bolnavă, dar şi starea de sănătate a celor doi copii ai săi, în vârstă de un an şi şapte luni, respectiv cinci ani.

În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. 

De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

Motivele pentru care a fost trimisă în judecată

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 de lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii au acuzat-o pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.