Modernizarea Marinei Române sau Rețeta Scandalului în mass media

Modernizarea forțelor de apărare românești reprezintă un scop esențial de atins până în 2020, pentru care România s-a angajat să aloce 2% din PIB înzestrării forțelor armate. Spre deosebire de alte proiecte după care noi, ca popor, stăm și așteptăm, cum e cazul autostrăzii București- Brașov, proiectele de apărare ale unei țări membre NATO, aflate la granița estică spre Rusia, nu suportă amânare.

Anul Marinei sau Anul Scandalului?

Ministrul Apărării Mihai Fifor a menționat de mai multe ori în presă faptul că 2018 reprezintă Anul Marinei, anul în care în sfârșit și forțele navale vor beneficia de modernizări așa cum s-au bucurat atât forțele terestre cât și forțele aeriene. Iar Marina Română, actualmente beneficiind de o flotă demnă de anii 60, merită cu adevărat o modernizare, nu numai din cauza contextului geo-politic tensionat, dar și pentru misiunile mai uzuale, de luptă împotriva traficului de arme și droguri – ceva de bun simț, totuși.

Așadar, anul acesta, în presa românească a fost tot mai prezent subiectul programului de achiziții pentru Marină. Programul vizează achiziționarea a patru corvete multifuncționale și modernizarea a celor două fregate proprii Type 22.

Nici nu s-a decis consorţiul câştigător, că deja se insinuează ideea lipsei de transparență și se promovează suspiciunea favorizării. Motivele sunt subiecte de bârfă, nicidecum de natură tehnică, lipsite de orice raționament logic, menite să creeze scandal. Dar să fim serioși – când un stat membru NATO și UE primește directivă să aloce 2% din PIB pentru industria de apărare, se poate spune cu certitudine că întreaga lume occidentală este cu ochii pe noi.

Problema apare atunci când scandalul fabricat online începe să se transpună în lumea reală.

Moment penibil la conferința lui Iohannis

La conferința 3 Seas Initiative din septembrie de la București, s-a abordat subiectul apărării la nivelul celor 12 state asociate. Deși Franța nu se numără printre aceste state, conferința ia o întorsătură penibilă atunci când vicepreședintele producătorului francez de rachete MBDA Didier Philippe – evident unul dintre competitorii pentru contractul de achiziție al Marinei Române, deturnează pupitrul, total neplanificat. Didier începe să îi pună întrebări domnului general Nicolae Ciucă, Șeful Statului Major General cu privire la desfășurarea procedurii de achiziție a corvetelor. Didier acuză, în fața întregii conferințe, că achizițiile militare românești sunt netransparente și practică schema „G to G” (tr. de la guvern la guvern). Generalul Ciucă își păstrează totuși calmul răspunzând nu numai că discuția nu este subiectul acestei conferințe, dar și că este datoria sa, ca soldat, să comunice conducerii ce echipament este necesar misiunilor sale.

Punctul culminant al acestui moment ridicol a fost când Ian Steff, reprezentantul Departamentului de Comerț american, intervine, preluând microfonul. Americanul invocă necesitatea acestor protocoale din motiv de siguranță, ca armamentele speciale să nu ajungă la dușmanii noștri, amintind de faptul că de-a lungul vremii firme franceze au fost suspectate că au vândut armament sofisticat unor duşmani de-ai noştri, precum Iranul.

Cum stă treaba, de fapt?

Realitatea este simplă. Regulamentul achiziției, așa cum este publicat pe site-ul Romtehnica, menționează că navele trebuie făcute în România pentru ca alocarea făcută din buget să fie reinvestită în industria țării. Asta impune implicarea din timp și necondiționată a producătorilor de nave în industria românească. Group Naval a promis că va investi și construi la Constanța numai dacă va câștiga licitația. Aici se remarcă favorabil producătorii Damen și Fincantieri. Damen nu numai că a revitalizat cu succes industria navală la Galați de mai bine de 25 de ani, dar reușește anul acesta să salveze și șantierul Mangalia, lăsat în paragină de coreenii de la Daewoo, renunțând chiar la majoritatea acțiunilor, în favoarea statului. În același timp, Fincantieri a investit în ultimii ani peste 150 de milioane de euro în șantierele Brăila și Tulcea, revitalizând economia locală și generând noi locuri de muncă.

De-aia n-are România autostrăzi

Subiectul acestei licitații seamănă cu multe alte licitații publice românești, în care scandalul este folosita ca unealtă de către competitorii slab pregătiți pentru a crea o agitație neverosimilă și, prin urmare, a duce la anularea unei proceduri legal desfășurate în speranța de a participa cu succes la următoarea tură. Numai că de data asta miza este mai mare – 2% din PIB și siguranța națională.

Furnizarea corvetelor și modernizarea fregatelor reprezintă numai unul din numeroasele proiecte din strategia de achiziții de apărare 2017-2020. Competitorii vor continua să se bată în bârfe, scandaluri vor tot apărea și ele. Însă pentru noi ca popor, relevanța o are numai concluzia tehnică, ca banii noștri să se ducă pe produsul cel mai calitativ. Pentru cei interesați de partea tehnică, există și articole ca cel de pe site-ul independent de știri Resboiu în care se poate vedea o analiză la rece a propunerilor. 

Articol semnat de Ştefan Iancu - Bucurestii Noi si Vechi