Ministrul german al Apărării vine la Bucureşti

Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, efectuează joi o vizită oficială la Bucureşti, unde se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis, anunţă Palatul Cotroceni într-un comunicat.

După întrevederea cu preşedintele Iohannis, Ursula von der Leyen se va întâlni şi cu ministrul român al Apărării, Mircea Duşa, la sediul Ministerului Apărării Naţionale, anunţă Ambasada Germaniei la Bucureşti într-un comunicat. 

Ursula von der Leyen a devenit un personaj-cheie în ultimele luni, în contextul în care aceasta a decis şi anunţat o schimbare de strategie militară a ţării, pe fondul tendinţelor expansioniste ale Rusiei şi al tacticilor de război hibrid aplicate de Moscova. 

Germania trebuie să se adapteze „războiului hibrid” pe care Rusia îl duce în Ucraina, a declarat atunci Ursula von der Leyen. Afirmaţiile ministrului german au venit în contextul în care oficiali din armată şi guvern au început să lucreze la noua strategie militară, bazată pe noile provocări geopolitice cu care se confruntă. 

„N-ar trebui să ne facem iluzii. Noua politică a Kremlinului a început cu mult înainte de izbucnirea crizei din Ucraina şi ne va ţine ocupaţi multă vreme”, a precizat Ursula von der Leyen. 

Pe măsură ce oficialii germani cer cancelarului Angela Merkel să-şi asume un rol mult mai ferm în eforturile pentru rezolvarea conflictului, ministrul Apărării avertizează că Berlinul trebuie să privească lucid capacităţile Rusiei. Până acum, deşi Germania a fost vârf de lance în sancţiunile internaţionale aplicate Rusiei ca urmare a agresiunii din Ucraina, Berlinul s-a opus solicitărilor Washingtonului de a înarma forţele loiale Guvernului de la Kiev. 

„Această orchestrare neconvenţională a elementelor multifaţetate ale războiului hibrid care schimbă fundamental arhitectura securităţii pe continent şi în funcţie de care trebuie să ne formulăm răspunsul”, a adăugat ministrul german. 

La începutul lunii februarie, NATO a prezentat un plan pentru a spori capacitatea militară a membrilor NATO din Europa de Est, ca răspuns la criza din Ucraina. Acesta va fi cel mai amplu program de întărire a capacităţii colective de apărare a blocului de la încheierea Războiului Rece.

Una dintre principalele măsuri anunţate a fost înfiinţarea unui comandament pentru răspuns rapid în caz de agresiune, care va număra până la 5.000 de soldaţi. 

NATO se confruntă cu „schimbări fundamentale” ale mediului securităţii, a subliniat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei. „Facem asta ca răspuns la acţiunile agresive pe care le-am văzut din partea Rusiei, care violează legislaţia internaţională”, a adăugat acesta joi dimineaţă, înainte ca reuniunea de la Bruxelles să înceapă. 

Oficialii NATO au prezentat totodată şi planuri de înfiinţare a mici centre de comandă în Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România şi Bulgaria.