Mercurialul lui Căncescu. Cât costa un loc eligibil pe lista de consilieri judeţeni a baronului de Braşov

Fostul preşedinte al CJ Braşov, Aristotel Căncescu (PNL), a deturnat mecanismul democratic al alegerii în funcţiile de consilieri judeţeni, potrivit judecătorului care l-a arestat. Totul s-ar fi făcut în folosul unor candidaţi care au dat bani pentru a fi pe locuri eligibile pe lista electorală.

Candidaturile pe locurile eligibile pe listele PNL ale consilierilor judeţeni Braşov, la alegerile locale din 2012, au fost condiţionate de plata unor sume de bani către preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu (64 de ani). Detaliile apar în dosarul în care fostul baron PNL a fost arestat pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

Acesta este cel de-al treilea dosar deschis pe numele fostului preşedinte al CJ Braşov, Căncescu fiind trimis în judecată în alte două dosare de corupţie. El nu a mai candidat în 2016 pentru un nou mandat, după ce în 2014 procurorii DNA au început o anchetă împotriva sa. În faţa judecătorului care l-a arestat, Căncescu a negat toate acuzaţiile şi a cerut să fie cercetat în libertate.

DENUNŢ: „A PRIMIT BANI“

Una dintre acuzaţiile aduse politicianului este că ar fi cerut bani de la trei persoane pentru a fi puse pe locuri sigur eligibile pentru CJ Braşov. Căncescu ar fi primit 105.000 de lei şi promisiunea că mai mulţi angajaţi din trustul său media vor fi angajaţi la Agenţia Judeţeană de Dezvoltare Durabilă - unde ar fi urmat să fie numit şef unul dintre mituitori. Printre cei care au dat bani se numără şi Claudiu Coman, şef de campanie electorală şi consilier judeţean PNL. De altfel, acesta este cercetat în acest caz pentru complicitate la luare de mită şi instigare la abuz în serviciu.

Coman a făcut şi un denunţ la DNA: „Aristotel Căncescu, preşedinte al CJ Braşov şi preşedinte al PNL Braşov, a beneficiat de sume de bani care i-au fost date de mine şi de alţi colegi pentru a ne pune pe lista candidaţilor pentru alegerea în funcţia de consilier judeţean, sume disimulate în forma contribuţiei la campania electorală”. Coman a explicat că pentru banii daţi astfel la partid nu s-ar fi făcut niciun act. „Este posibil ca o parte să fie disimulaţi în donaţii, atunci când s-au întocmit situaţiile financiare la partid pentru prezentarea acestora Autorităţii Electorale Permanenete. Nu s-au raportat însă la autoritatea electorală toţi banii cheltuiţi în campanie”, a precizat Coman.

FRUNTEA LISTEI: 300.000 DE LEI

Un alt consilier care a dat bani a confimat la DNA, într-o declaraţie de martor, că de strângerea banilor se ocupa Coman, iar discuţiile aveau loc în biroul acestuia. „L-am întrebat care este suma şi dacă există o diferenţă pentru fiecare loc de pe listă. Mi-a spus că se depun între 50.000 de lei şi 300.000 de lei şi că primii trei de pe listă vor depune câte 300.000 de lei, următorul 200.000 de lei, apoi în ordine descrescătoare 150.000 de lei, 100.000 de lei şi 50.000 de lei, toate locuri eligibile.

L-am întrebat pe Coman cât depune el şi mi-a spus că 50.000 de lei”, a povestit consilierul judeţean.  
El a mai arătat că a ales să dea 50.000 de lei, pentru care nu s-a făcut niciun act de donaţie şi nici nu a primit chitanţă. „Pentru alţi bani daţi la partid mi s-a făcut act de donaţie şi chitanţă. Nu mai reţin când, la aproximativ un an după alegeri am făcut un act de donaţie, dar nu mai ştiu pentru ce sumă”, a mai povestit consilierul.

„ATENTAT GRAV LA PRINCIPIILE DEMOCRATICE“

Cel de-al treilea consilier implicat în acest caz le-a explicat procurorilor că Aristotel Căncescu i-ar fi spus înaintea campaniei electorale că vrea să candideze pentru un post de parlamentar din 2016. Preşedintele CJ Braşov s-ar fi întâlnit cu toţi candidaţii pentru postul de consilier judeţean. „În aceste discuţii, Căncescu a spus şi suma concretă de bani pe care fiecare dintre aceste persoane trebuie să o dea pentru campanie”, a povestit consilierul.

Magistratul de la Curtea de Apel Braşov care a emis mandatul de arestare preventivă pe numele lui Căncescu a arătat că acesta „a deturnat mecanismul democratic al alegerii în funcţiile de consilieri judeţeni, în folosul unor persoane private care puteau să-şi «cumpere» această funcţie prin remiterea unor sume mari de bani fără documente şi fără a exista un control transparent al folosirii acestora”.

„Legea reglementează un mod transparent de finanţare a campaniilor electorale, care a fost eludat în speţă de Aristotel Căncescu şi de ceilalţi inculpaţi, fapt care constituie un atentat grav la principiile democratice ale unui stat de drept”, a mai arătat judecătorul.