Măsurile de siguranţă din Starea de Alertă care sunt imposibil de respectat

Transportul în comun, aglomeraţia din instanţe şi monitorizarea temperaturii angajaţilor la locul de muncă sunt trei dintre situaţiile în care normele de protecţie riscă să rămână „pe hârtie”, deoarece intră în conflict cu situaţia de fapt, cu drepturile din Constituţie sau cu normele europene.

Societatea de Transport Bucureşti (STB) va scoate în traseu toate vehiculele din parcul circulant, astfel că transportul în comun va funcţiona la capacitate maximă, după data de 15 mai. Cel puţin aşa se laudă conducerea STB care susţine că în unele puncte ale Capitalei controlorii şi poliţiştii locali vor veghea ca bucureştenii să respecte regulile de distanţiere.

„Accesul în mijloacele STB va fi limitat: călătorii vor putea ocupa numărul de scaune din autobuze, troleibuze şi tramvaie, precum şi un rând în picioare, respectând distanţa reglementată, de 1,5 m. Urcarea călătorilor în vehiculele STB se va face DOAR prin uşa din faţă, iar coborârea pe celelalte uşi. Pentru respectarea noilor reguli de acces în mijloacele de transport în comun, în punctele de transbordări masive şi cu trafic intens, călătorii vor fi îndrumaţi către uşile de acces în vehicule de controlorii STB, sprijiniţi de Poliţia Locală” se arată într-un comunicat al STB.

Sute de mii de bucureşteni, maximum 1.600 de autovehicule

Dacă în perioada stării de urgenţă traficul de călători în Capitală s-a redus semnificativ, în principal din cauza restricţiilor de circulaţie instituite prin ordonanţele militare, odată ce bucureştenii au auzit de „relaxare” a crescut şi numărul de călători care circulă cu mijloacele de transport în comun.

„După anunţul că după 15 mai va însemna o relaxare din toate punctele de vedere, cred că aţi observat că în Bucureşti a reapărut o uşoară aglomeraţie. În anumite intersecţii, în special cele centrale, traficul a crescut cu aproximativ 20%”, a constatat şi primarul Gabriela Firea.

Potrivit directorului STB, suplimentarea parcului auto cu autovehicule noi iese, deocamdată, din discuţie. „Dacă mă întrebaţi, însă, de o suplimentare a parcului, vă spun că nu este posibil în acest moment pentru că noi mergem cu parcul maxim: 1.600 de mijloace de transport în comun”, a declarat Andrei Creci, directorul STB.

Asta deşi linia 41 de tramvai, de exemplu, care are o lungime de 8,5 kilometri (17 kilometri dus-întors), deservea înainte de pandemia de coronavirus în jur de 150.000 călători. Potrivit datelor Primăriei Capitalei, transmise la începutul lunii aprilie 2019, pe linia 41 circulau 36 de tramvaie, cu o capacitate maximă de 7.077 de călători pe oră pe un singur sens.

A început haosul în instanţe: coadă interminabilă la tribunal

Nici instanţele nu stau mai bine. Noile măsuri adoptate de instanţe ca urmare a hotărârii CSM cu privire la reluarea proceselor au generat primele cozi interminabile şi primele nemulţumiri. 

„Ditamai coadă azi la TMB. (…) După cum am spus şi ieri, eu nu am de gând să-mi fac meseria în aceste condiţii. Nu am de gând ca, după peste 2 luni de stat în grotă, să iau în bot, frontal, astfel de «organizări». Nu mi-e de moarte, ci de zăcut. N-am timp şi pentru aşa ceva. Nu am de gând nici să umblu pe la instanţe cu termometrul (…) şi masca pe ochi, făcându-mi cruce cu limba-n gură ca să trec testul de temperatură de la intrare. Care temperatură îmi creşte, din oficiu, numa’ când mă gândesc că m-aş putea supune unei asemenea umilinţe”, a scris joi, pe Facebook, avocata Elenina Nicuţ.

Datele oficiale prezentau, înainte de pandemie, un flux deosebit de important de justiţiabili la Tribunalul Bucureşti şi la Judecătoriile din circumscripţia sa, mai exact peste 3.000 de persoane pe zi.

În şedinţa în urma căreia Plenul CSM a adoptat noile măsuri pentru instanţe, judecătoarea Gabriela Baltag a intuit că vor exista situaţii în care acestea vor crea haos. „Oamenii se pot trezi dimineaţă că au venit la instanţă, iar dacă nu au aceste echipamente de protecţie – care nu ştim, dacă sunt obligatorii ar trebui să le aibă ei – iar dacă nu le au nu vor avea acces în instanţă. Vă mărturisesc că eu nu sunt de acord să  oblig pe nimeni, să condiţionez accesul la Justiţie, prin niciun fel de lege”, a mărturisit Gabriela Baltag.

Măsurarea temperaturii, sub incidenţa normelor UE

Şi pe lângă toate acestea, experţii în Drept atrag atenţia că măsurarea temperaturii angajaţilor în fiecare zi în care se prezintă la muncă, chestionarea lor cu privire la locurile din care vin sau prelucrerea excesivă a datelor personale intră sub incidenţa GDPR. „A măsura temperatura unei persoane şi a o califica drept normală sau crescută poate însemna prelucrarea unor date personale medicale. Prelucrarea acestor date este una specială în raport cu alte categorii, în viziunea GDPR, care o permite numai în condiţiile în care este impusă prin reglementări concrete (prin legi) de dreptul muncii, de medicina muncii, dacă există consimţământ expres, ori, de pildă, în contextul asigurării sănătăţii publice. (…) Angajatorul trebuie să verifice dacă are vreo obligaţie legală să acţioneze astfel - la acest moment, nu are una care să îi permită termometrizarea sau care să îl oblige expres să o facă”, avertizează publicaţia Avocat.net.