Lista condamnaților români care și-au găsit refugiu în Italia. De ce a renunțat guvernul la „legea fugarilor”

Majoritatea oamenilor politici sau afaceriști condamnați în România au reușit să scape de închisoare după ce au fugit în Italia, un stat cu un regim mai puțin drastic. Pe lista celor refugiați în Italia se numără Alina Bica, Dragoș Săvulescu sau Mario Iorgulescu.

Printre condamnaţii celebri care au fugit în Italia se numără Dragoş Săvulescu (fost finanţator al clubului Dinamo), Alina Bica (fosta şefă a DIICOT), Ionel Arsene (preşedintele CJ Neamţ), Daniel Dragomir (fost ofiţer al SRI), Marian Zlotea (fost şef al ANSVSA) sau Mario Iorgulescu (fiul şefului LPF).

Ultimul caz celebru este cel al lui Darius Vâlcov, fost ministru al Finanțelor și fost primar al municipiului Slatina. Acesta a fost condamnat recent la 6 ani de închisoare pentru săvărșirea infracțiunilor de trafic de influență și spălare de bani, fiind dat în urmărire generală de Poliția din România pentru a fi încarcerat.

Domiciliul lui Darius Vâlcov este în Slatina - Olt, însă ultimele informaţii arată că el ar fi plecat de ceva vreme în Italia, acolo unde au fugit mai multe persoane condamnate în România pentru a scăpa de închisoare. De altfel, fostul ministru al Finanţelor nu s-a mai prezentat la ultimele termene de judecată.

Dragoș Săvulescu, condamnat în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanța și Mamaia, a fugit în Italia pentru a scăpa de închisoare în anul 2021. 

Fostul acționar al echipei Dinamo a fugit din România înainte ca instanța să îl condamne definitiv și s-a stabilit în Italia, unde Curtea de Apel Napoli a respins cererea României de extrădare, potrivit Hotnews.ro. Mai mult, judecătorii italieni i-au transformat cei cinci ani şi jumătate de închisoare cu executare în doi ani şi cinci luni, dar cu suspendare pe teritoriul Italiei.

Alina Bica a fugit în Italia cu puțin timp de a fi condamnată, în anul 2018, la închisoare de către instanțele românești. Fosta șefă a DIICOT are din 2019 mandat european de arestare după ce a fost condamnată definitv la 4 ani de închisoare în dosarul în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. 

Fosta șefă a DIICOT trăiește în Bari, aceasta este condamnată în România, însă execută pedeapsa într-un regim mai blând în Italia. 

Ionel Arsene, fostul șef al Consiliului Județean Neamț, este condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție. Acesta a părăsit România înainte ca judecătorii să anunțe sentința în cazul său, fiind dat în urmărire internațională și emis un mandat de arestare.

Fostul șef al CJ Neamț s-a predat la finalul lunii martie în Italia, la Bari, una dintre destinațiile preferate de români cu problemele penale.

În Italia și-a găsit refugiul și fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, condamnat definitiv la 3 ani și 10 luni de închisoare pentru trafic de influență, spălare de bani și fals în înscrisuri. 

Daniel Dragomir a fugit din țară cu o zi înainte de pronunțarea instanței. Ulterior, pe 4 februarie 2021, acesta s-a predat la o secție de poliție din Bari după ce a fost dat în urmărire în statele europene. Potrivit Adevărul, soluționarea mandatului european de arestare este pe rolul Curţii de Apel Bari. Procedura se desfăşoară pe cale directă, între instanţa emitentă şi instanţa de executare.

Marian Zlotea, fost europarlamentar PDL și fost șef al ANSVSA, se află pe lista celebrilor fugari în Italia. La fel ca cei menționați anterior, Marian Zlotea a părăsit România înainte de pronunțarea deciziei instanței și a cerut statul de refugiat politic în altă țară, mai exact în Italia. 

Acesta a fost condamnat la 8 ani și jumătate de închisoare într-un dosar de corupție realizate în calitatea sa de șef al ANSVSA.

În anul 2021 a fost arestat în Italia. Procedura se desfăşoară pe cale directă, între instanţa emitentă şi instanţa de executare. Ministerul Justiţiei din Italia a informat că instanţa italiană din Bologna, la data de 02.03.2021, a dispus predarea către România a persoanei solicitate. Persoana solicitată a promovat apel la Înalta Curte de Casaţie din Italia. Înalta Curte de Casaţie a Italiei a casat cu trimitere spre rejudecare cauza.

De asemenea, în Italia se află și Mario Iorgulescu, fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal. Acesta a fost condamnat la 15 ani și 8 luni de închisoare cu executare, după ce au fost unite pedepsele primite pentru provocarea accidentului rutier în care a murit un om și pentru complicitate la lipsire de libertate, fiind implicat în răpirea, sechestrarea și agresarea unui bărbat. Este de precizat că Mario Iorgulescu a fost condamnat doar în prima instanță.

Mario Iorgulescu a plecat în Italia imediat după accidentul pe care l-a produs în anul 2021 , iar autoritățile italiene au refuzat predarea sa în România, motivând că, în urma unor expertize medico-legale dispuse, starea mentală îl împiedică să participe conștient la procedură.

Guvernul a renunțat la legea fugarilor

Anul trecut, Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică așa numita lege a fugarilor, care prevedea pedepsirea celor care se sustrag unei condamnări, însă proiectul a primit aviz negativ de la CSM, magistrații invocând drepturile și libertățile omului. Astfel, nici coaliția nu a mers mai departe cu propunerea legislativă, demersul fiind abandonat. Potrivit surselor Adevărul, ministrul Justiției ai fi ridicat problema condamnaților români care nu sunt predați de statele UE României pentru executarea pedepsei, la nivelul UE fiind discuții pe această temă.

Motivul pentru care condamnații aleg Italia

Avocatul Veronel Rădulescu a explicat, pentru Adevărul, că în Italia condiţiile de executare a pedepsei sunt mai bune comparativ cu România, iar regimul este mai permisiv. De exemplu, condamnările de până la patru ani pot fi executate la domiciliu, măsură care este asemănătoare cu dispozițiile controlului judiciar din România.

„De ce fug majoritatea condamnaților în Italia? Pentru simplul motiv că legislația din Italia este diferită de cea din România, iar cei care au o condamnare sub patru ani nu execută pedeapsa cu închisoarea”, a scris pe pagina sa de Facebook Ana Birchall, fost ministru al Justiției. 

Tot Birchall a explicat faptul că într-un caz cu pedeapsă mai mare de patru ani, în cazul în care condamnatul va cere și va primi ispășirea condamnării în Italia, ar putea executa doar o perioadă de patru ani, iar restul la domiciliu sau în libertate.