Lia Savonea, şefa CSM, se luptă pentru onoarea judecătorilor indulgenţi cu pedofilii

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a cerut Inspecţiei Judiciare (IJ) să apere reputaţia judecătorilor criticaţi de presă că sunt indulgenţi cu violatorii de minori.

Concret, săptămâna trecută, ea a cerut Inspecţiei Judiciare să cerceteze modul în care un articol, în care se arăta că trei din patru infracţiuni sexuale comise asupra copiilor sunt încadrate de instanţe româneşti ca acte consimţite de victime, afectează independenţa şi imparţialitatea magistraţilor. „La data de 21 noiembrie 2019, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară cu privire la articolul de presă intitulat “Dreptate Strâmbă” (...) în vederea efectuării de verificări, potrivit competenţelor legale, sub aspectul riscului de a fi afectat independenţa şi imparţialitatea magistraţilor indicaţi în textul articolului, faţă de aspectele expuse în cuprinsul acestuia”, arată un comunicat al CSM.

Reacţia preşedintei CSM a venit după ce presa a scos la iveală că, într-un număr extrem de mare de cazuri, instanţele din România au considerat că victime ale abuzurilor sexuale cu vârste de 7, 9 sau 11 ani şi-au dat consimţământul pentru întreţinerea relaţiilor sexuale la care au fost supuse. Consecinţa majoră a acestui fapt este că, în marea majoritate a cazurilor, instanţele schimbă încadrarea juridică din viol în act sexual cu un minor. Astfel, potrivit datelor statistice oferite chiar de către CSM, infracţiunea de viol este varianta legală aleasă în doar unul din patru cazuri de către procurori sau judecători şi astfel, pedepsele primite de agresori sunt mult mai mici.

„O floricică pe un morman de gunoi”

Experţii din sistem văd în răspunsul şefei CSM reacţia tipică a instituţiilor româneşti care nu caută decât să arunce vina în altă ogradă. „Vorbim în primul rând aici de o problemă de umanitate şi de empatie. Sigur, este important de văzut unde este cu adevărat problema din aceste dosare, dacă este o problemă de probaţiune, deci o vină a procurorilor, sau una de decizie a intanţelor, deci a judecătorilor. Din exemplele ridicate în text, pare mai degrabă o poziţie a judecătorilor, care consideră că un copil bătut sau care nu a spus părinţilor a consimţit la acele acte sexuale. Din păcate este o problemă veche a sistemului judiciar. Arată grave carenţe de înţelegere a psihologiei minorului, a victimei, o lipsă totală de înţelegere şi de umanitate, în primul rând. Te îngrozeşti! Într-o ţară unde abuzurile împotriva minorilor şi a femeilor sunt general acceptate, ţara unde zeci de mii de fete sunt victimele traficului de fiinţe umane, ar fi naiv să credem că Justiţia ar arăta altfel. Atât e capabil statul român să facă. Să nu ne mire atunci că statul este văzut ca un complice al acestor abuzuri. Răspunsul şefei CSM, din păcate, nu era de neaşteptat. Este o floricică pe un morman de gunoi”, este de părere Laura Ştefan, expert anticorupţie.

Simona Voicescu, preşedinta Asociaţiei Necuvinte, o organizaţie care luptă pentru victimele violenţei atrage atenţia că justiţia nu face dreptate victimelor minore, ci din contră, ţine partea agresorilor. „Da, nu este o noutate această schimbare de încadrare. Infracţiunea de viol presupune lipsa consimţământului şi o pedeapsă mai mare cu închisoarea. Actul sexual cu un minor pleacă de la prezumţia că minorul şi-a dat consimţământul!! Se întâmplă de foarte mulţi ani”, susţine experta. 

„Răspunsul şefei CSM este inadecvat. Este reacţia tipică de struţ, care refuză să privească în faţă o problemă: «problema nu e la mine, ci la cei care atrag atenţia»” Laura Ştefan, expert anticorupţie EFOR  

Aceleaşi probleme şi la recursul compensatoriu

Tot săptămâna trecută, un bărbat liberat condiţionat, beneficiar a 900 de zile câştigate în baza legii recursului compensatoriu, a fost reţinut de poliţişti după ce a încercat să violeze o tânără în scara unui bloc din Capitală. Victima a reuşit să scape doar pentru că s-a luptat la propriu cu agresorul care a bătut-o crunt. 

Experţii din sistem susţin că judecătorii pot refuza liberarea infractorilor. „Judecătorii pot să refuze liberarea condiţionată şi de multe ori au făcut-o. Din păcate au existat presiuni clare venite din partea sistemului, un fost ministru al Justiţiei chiar îi mustra pe judecătorii care refuzau liberarea şi chiar ceruse o anchetă. Acum avem cazuri unde deţinuţii îşi schimbă locul de executare a pedepsei doar pentru a ajunge pe raza unei judecătorii unde, ştiu ei, judecătorul este mai indulgent în astfel de speţe. Este o problemă perversă, am creat un sistem care lasă impresia unor oameni care se zbat să se reabiliteze, primesc puncte pentru toate nimicurile, 3 puncte că a asistat la sluja de duminică, 5 puncte că a fost la o prezentare despre cum nu e bine să furi etc.. Judecătorii se trezesc cu un dosar care crează impresia unei persoane care se zbate să se schimbe, ceea ce de multe ori nu este cazul”, este de părere Sorin Dumitraşcu, liderul sindicaliştilor din Administraţia Penitenciarelor.

Cifrele oficiale arată că din cele peste 21.000 de persoane, beneficiare a legii recursului compensatoriu, aproape o treime, 6691 erau violatori, tâlhari, pedofili sau criminali.