Lia Savonea îi cere lui Ilie Bolojan să renunțe la presiuni asupra judecătorilor CCR. Răspunsul purtătorului de cuvânt al Guvernului

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție și-a exprimat îngrijorarea față de conținutul și semnificația scrisorii pe care Ilie Bolojan a adresat-o președintei Curții Constituționale a României.

UPDATE:  Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a afirmat la Antena 3 CNN, că nu se pune problema de așa ceva, pentru că „adevărul nu poate să constituie nici o formă de presiune, nici o ingerință”.

„Adevărul nu poate să constituie nici o formă de presiune, nici o ingerință. Ceea ce a făcut premierul nu a fost să formuleze un avertisment, o solicitare, nu a făcut nimic de felul acesta, ci pur și simplu a informat CCR asupra unei situații de fapt, plecând de la premisa ca într-un proces, de orice natură ar fi el, instanța cu pricina să fie pe deplin informată asupra tuturor circumstanțelor, să aibă o privire 360 de grade. Atât și nimic mai mult. Niciunde în textul acelei scrisori, care a fost anunțat și prezentat public, nu există un element de presiune, nu se solicită un verdict anume, nici măcar nu se solicită formularea unui verdict pe 11 februarie. Uneori, așa se întâmplă și în viață, o indecizie poate avea valoarea unei decizii”, a declarat Dogioiu, la emisiunea Decisiv.

Informaţiile publicate pe site-ul Antena 3 CNN pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 450 de caractere.

Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a transmis vineri un comunicat de presă în numele instituției pe care o conducere, exprimând ”îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii” pe care premierul Ilie Bolojan a trimis-o tot vineri președintei Curții Constituționale a României.

”Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”, se arată în comunicatul de presă a președintei ÎCCJ.

În opinia șefei instanței supreme, Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului.

”Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie  ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia”, mai spune Lia Savonea, care îi cere premierului să nu mai facă presiuni și să evite  ”orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”.

Premierul Ilie Bolojan a trimis vineri la Curtea Constituțională (CCR) o scrisoare în care arată că amânarea deciziei privind pensiile magistraților poate duce la o pierdere de peste 230 de milioane de euro din PNRR.

În scrisoarea trimisă, premierul a informat că ministrul Fondurilor Europene Dragoș Pîslaru a fost anunțat de oficialii Comisiei Europene, în cadrul unei întâlniri formale, că Bruxelles-ul consideră că jalonul referitor la reforma pensiilor speciale nu a fost îndeplinit, avertizând că acest lucru ar avea ca efect pierderea de către România a sumei menționate.