Legea salarizării îi scoate pe sindicaliştii din Educaţie în stradă. Profesorii ameninţă că vor boicota examenele naţionale

Aproximativ 200 de sindicalişti din Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) au protestat, miercuri, între orele 12.00-14.00, în faţa Palatului Parlamentului. Principala lor nemulţumire o reprezintă inechităţile din legea salarizării. Cu acest prilej, sindicaliştii  Sindicaliştii susţin că au declanşat un referendum prin care vor consulta membrii FSLI în vederea organizării unei greve generale începând cu 12 iunie.

Potrivit secretarului general al FSLI, Constantin Rada, învăţământul a rămas, în continuare, în ultima treime, astfel că reprezentanţii profesorilor sunt nemulţumiţi de lefurile prevăzute de actul normativ. „Nu ne-am înţeles la discuţii, învăţământul a rămas în continuare în ultima treime, maximul care poate fi atins pe o scară de la 1 la 12 este 2,6, iar profesorul debutant are undeva în jur de 1,6 sau 1,7. Din păcate şi această guvernare lasă învăţământul în derizortiu, motiv pentru care astăzi Colegiul Liderilor a hotărât ca săptămâna viitoare să lanseze un referendum şi dacă vom obţine feedbackul de la colegii noştri, începând cu 12 iunie, vom închide şcolile", a declarat Constantin Rada, citat de Mediafax. 

La rândul său, preşedintele sindicatului, Simion Hăncescu, a explicat că s-a declanşat un referendum pentru greva generală, începând cu 12 iunie. „Acum suveran este poporul, deci nu liderii pot decide. Dacă membrii de sindicat nu sunt mulţumiţi de această lege a salarizării şi vor să protesteze, au posibilitatea. O grevă generală nu se poate face de către liderii de sindicat, se face numai cu acordul oamenilor", a spus Hăncescu, potrivit Agerpres. 

Cu alte cuvinte, profesorii spun că sunt şanse ca dascălii să nu încheie situaţiile şcolare ale elevilor. „Nu ne dorim lucrul ăsta ne dorim ca parlamentarii să înţeleagă să situeze învăţământul acolo unde îi este locul. Am solicitat Guvernului, partidelor politice, Parlamentului ca învăţământul să fie catalogat cu un salariu având un coeficient echivalentul a 35% din salariul preşedintelui, salariul maxim şi de acolo să eşalonăm în jos", a completat Rada.

Ce salarii ar urma să aibă profesorii

Sindicaliştii recunosc faptul că în legea salarizării sunt prevăzute măriri şi de sută la sută, însă spun că, în decurs de cinci ani de zile,  majorările nu vor modifica de fapt nimic, iar asta  pentru că, la ora actuală, salariul maxim în învăţământ este 22% din salariul preşedintelui şi peste cinci ani, va fi de 23%, deci practic, creşterea este de numai trei procente.

Potrivit draftului legii salarizării, angajaţii din educaţie ar urma să primească, până în 2022, măriri de salariu de peste 100%. Cei care vor beneficia cel mai mult de creşteri vor fi cadrele didactice din învăţământul preuniversitar.

Un profesor cu studii superioare de lungă durată şi cu gradul didactic I are, în prezent, un salariu de aproximativ 2.500 de lei.  Anul viitor acesta va ajunge să câştige cu 50% mai mult, adică, peste 3.700 de lei, urmând ca până în 2022 să se ajungă la un salariu de bază cuprins între 4.300 şi 5.500, în funcţie de vechimea în învăţământ.

Potrivit legii salarizării, un învăţător sau educator cu gradul I didactic va primi până în 2022 un salariu mărit cu peste 100%. Mai exact, dacă acum primeşte lunar aproximativ 2.000 de lei, în 2018, va câştiga cu 50% în plus, adică puţin peste 3.000 de lei. Iar în 2022, în funcţie de numărul anilor petrecuţi în sistemul de educaţie, învăţătorii vor primi un salariul cuprins între 4.000 şi 4.400 de lei, lunar.

Potrivit draftului proiectului de lege, acestor sume li se adaugă sporurile şi vechimea, ce pot ajunge, cumulate, până la 95%, în funcţie de specificul fiecărei meserii şi vechimea în munca a angajatului.