Lăsate fără apărare în faţa bărbaţilor violenţi, de 8 Martie româncele sunt îngropate în felicitările politicienilor

Anul trecut, aproape în fiecare zi o minoră a fost violată, agresată sexual sau supusă unui act sexual cu un adult din familie. În acelaşi timp, mii de femei au fost victime ale violenţei domestice fără ca statul să le ajute prea mult. Astăzi însă o serie de politicieni s-au întrecut în a le transmite diverse mesaje de Ziua Internaţională a Femeii.

În primele opt luni ale anului 2021 au fost înregistrate aproape 20.000 de cazuri de loviri şi alte violenţe în familie, potrivit Centrului Filia, ONG care militează pentru drepturile femeilor.

„În timpul izolării, supravieţuitoarele nu au putut să acceseze servicii de medicină legală, asistenţă juridică sau socială. În acest moment, femeile bătute care caută asistenţă medicală nu pot beneficia de tratament”, atrăgeau atenţia membrii centrului.

Potrivit statisticilor, în medie, aproape în fiecare zi, de la începutul anului, a fost înregistrat un caz în care o minoră a fost violată, agresată sexual sau supusă unui act sexual cu un adult din familie.

Statul nu are în acest moment posibilitatea de a asigura siguranţa femeilor şi de a ţine agresorul departe de acestea, susţin experţii în domeniu. Centrul Filia a urmărit evoluţia pandemiei şi, totodată, efectele pe care le-a avut aceasta. În anul 2020, mai ales pe perioada stării de urgenţă, victimele au fost blocate în casă cu agresorii lor şi s-au luptat cu cea mai mare frică, cea de a muri de mâna bărbatului cu, care împart casa.

Raportul arată că mai mult de 22.800 de fapte de violenţă au fost comise în familie, iar femeile şi fetele au fost victimele. În 42% din cazuri, agresorul era soţul sau fostul soţ, iar în 24% din cazuri, concubinul.

Violenţa domestică a fost istorisirea unor promisiuni continue în ultimii 20 de ani, care au fost livrate adesea la început de martie. Autorităţile nu au tratat niciodată cu seriozitate problema, motiv pentru care România nu are încă o lege pentru combaterea violenţei, subliniază sursa citată.

Soluţia pentru această problemă există şi a fost cerută în repetate rânduri de membrele Centrului Filia. Vorbim de monitorizarea electronică a agresorilor, care presupune ca aceştia să poarte o brăţară specială care emite alerte imediate în situaţiile în care ei se apropie de victimele lor.

Făgăduinţa deşartă

În primăvara anului 2021, Parlamentul a adoptat Legea privind monitorizarea agresorilor şi persoanelor arestate la domiciliu. Actul normativ a fost promulgat de preşedintele Klaus Iohannis, iar statul trebuia să cumpere brăţările şi să pună în funcţiune sistemul electronic de monitorizare până în martie 2022.

Pe 4 februarie 2022, ministrul de Interne, Lucian Bode, a cerut amânarea perioadei de implementare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) care ar fi trebui folosit în cazurile de violenţă domestică şi care ar fi fost implementat luna aceasta în Bucureşti şi alte trei oraşe (Iaşi, Mureş şi Vrancea).

Documentul poate fi consultat aici

Momentan, planul va rămâne blocat pe hârtie până în octombrie 2022, asta dacă autorităţile vor avea tot ce e necesar pentru implementarea sistemului.

Pentru ca acest proiect să devină o realitate, statul trebuie să achiziţioneze brăţări, să instruiească poliţişti şi să implementeze sistemul informatic. Aceste demersuri ar fi trebuit să înceapă în vara anului 2021, dar criza politică de la Bucureşti a dus la imposibilitatea realizării acestor acţiuni.

Procedura de achiziţie a brăţărilor a fost demarată abia pe 31 ianuarie 2022, iar timpul scurt care rămăsese până la implementarea sistemului l-a făcut pe Lucian Bode să pună în consultare ordonaţa de urgenţă şi să modifice legea privind monitorizarea agresorilor şi amânând implementarea sistemului, relata recent site-ul Dela0.

Guvernanţii promit în proiect că SIME va fi operaţional în alte 19 judeţe în 2024, urmând ca în 2025 să acopere toată ţara, dar acest lucru rămâne de văzut.

Sistemul ar costa în jur de 3,5 milioane de euro şi include infrastructura, dispozitivele mobile şi, într-o primă fază, 500 de brăţări. În faza-pilot sunt vizaţi agresorii din cazurile de violenţă domestică.

Nelipsitele urări

Faptul că încă nu au rezolvat această problemă care aruncă România în Evul Mediu nu I-a oprit pe politicieni să se înghesuie să transmită mesaje de Ziua Internaţională a Femeii. Dar, aşa cum era de aşteptat, niciun politicain român nu s-a pronunţat cu privire la femeile care suferă cu ordinul de restricţie în mână.

„Mă opresc astăzi asupra câtorva ipostaze care exprimă tumultul acestor zile. Aceste femei ne inspiră, sunt modele de curaj, empatie şi sacrificiu pe care le regăsim fiecare dintre noi în vieţile noastre. Lupta lor este lupta noastră a tuturor pentru pace şi stabilitate. Vă mulţumim pentru tot ceea ce faceţi. Vă preţuim şi vă suntem alături pe drumul vieţii, indiferent cât de anevoios se dovedeşte”, a fost mesajul Ministrului de Interne, Lucian Bode, care a amânat implementarea sistemului de monitorizare a agresorilor.

De asemenea, Gabriela Firea, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, a transmis un mesaj scurt anumitor femei, respectiv cele „iubitoare, muncitoare, creative, sensibile şi puternice”.

Ministerul Afacerilor Externe a ales să omagieze cu ocazia Zilei de 8 martie, câteva dintre româncele care au adus prestigiu României în lume, printre ele numărându-se: Maria Rosetti (ziaristă şi simbol al Revoluţiei de la 1848) şi Virginia Andreescu Haret (prima femeie arhitect din ţară).