Klaus Iohannis a ignorat avizul CSM şi a semnat decretele de numire a noilor procurori şefi. USR critică dur decizia

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire pentru procurorii şefi propuşi de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Şeful statului a ignorat astfel avizul negativ dat de cătreCSM pentru Gabriela Scutea şi Giorgiana Hosu. USR critică decizia preşedintelui de a face numiri de procurori-şefi care au primit aviz negativ de la CSM. la rândul lor, cei din PSD îi atrag atenţia lui Iohannis că nu a ţinut cont de recomandările MCV.

UPDATE Preşedintele Iohannis a declarat joi că a ţinut cont de recomandarea MCV de a fi respectat avizul CSM, în sensul că a citit documentul. „Trei candidaţi care mi-au fost propuşi de ministrul Justiţiei, după un proces de selecţie foarte transparent, foarte corect făcut. A fost o competiţie deschisă. După ce propunerile domnului ministru au fost concretizate, ele au fost trimise la CSM, care a avut păreri uşor diferite. Am avut, pe de o parte, propunerile ministrului, foarte bine motivate, iar pe de altă parte avizul CSM, uşor superficial. Am considerat propunerile ministrului corecte. 

 S-a încheiat interimatul la marile parchete, care nu a permis procurorilor să-şi facă treaba aşa cum trebuie. Au fost trei candidaţi foarte buni, pe care mi-a făcut plăcere să-i numeasc pe funcţii Am citit cont şi de ce a scris ministrul, şi de ce a scris CSM”, a declarat şeful statului, prezent la Bruxelles.

UPDATE Senatorul PSD Robert Cazanciuc a afirmat joi că preşedintele Klaus Iohannis nu a ţinut cont de recomandările MCV şi GRECO atunci când a numit în funcţii de procurori şefi persoane care au primit aviz negativ de la Secţia pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

„E în primul rând responsabilitatea preşedintelui Klaus Iohannis şi a Ministerului Justiţiei, principalul partener al Comisiei Europene pentru MCV, să explice de ce nu a ţinut cont de avizele CSM, aşa cum în mod constant şi MCV şi GRECO au recomandat. Spune art. 133 din Constituţie: CSM este garantul independenţei Justiţiei. Cred că va trebui ca preşedintele României să explice de ce nu a ţinut cont de acest articol din Constituţie", a spus Cazanciuc, citat de Agerpres.

UPDATE USR precizează că, „într-o Românie normală, procurorii şefi nu pot fi numiţi fără avizul CSM” şi că acest lucru era susţinut şi de preşedintele Iohannis şi PNL când Tudorel Toader a propus-o de trei ori pe Adina Florea la şefia DNA, în ciuda avizului negativ al CSM.

„Numirea unor şefi de parchete fără avizul CSM e o greşeală greu de explicat şi dezamăgitoare. Într-o ţară normală se caută soluţia cea mai bună, nu se forţează oportunist soluţia care convine unei puteri vremelnice. Ministrul justiţiei şi preşedintele României trebuie să vină în faţa românilor şi să explice de ce atâta grabă. Şi, mai ales, de ce regulile sunt bune doar când trebuie să le aplice alţii”, a scris şi liderul USR Dan Barna pe pagina sa de Facebook.

Comunicatul Administraţiei Prezidenţiale:

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat joi, 20 februarie a.c., următoarele decrete:

• Decret pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a doamnei Gabriela Scutea, pe o perioadă de 3 ani;

• Decret pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a domnului Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de 3 ani;

• Decret pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a doamnei Elena-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de 3 ani.

Avizul CSM este unul consultativ însă atât Comisia de la Veneţia cât şi Comisia Europeană au cerut ca magistraţii să aibă un rol mai important în desemnarea şefilor parchetelor.

De ce au respins procurorii CSM propunerile pentru şefia DIICOT şi PÎCCJ

În ceea ce o priveşte pe Gabriela Scutea, procurorii CSM susţin, în motivarea avizului negativ, că „prin modul de răspuns la întrebările adresate, de multe ori aluziv, ambiguu, ezitant şi bazat pe retorică excesivă, candidata a demonstrat că nu deţine capacitate de sinteză şi nici capacitate de punere în practică a obiectivelor ce par, astfel, asumate doar declarativ în cuprinsul proiectului scris”. Aceştia susţin că procuroarea Scutea nu doar că „nu a identificat problemele concrete cu care se confruntă Ministerul Public”, dar şi că răspunsurile lipsită de coerenţă „denotă o lipsă de viziune cu privire la modalitatea de rezolvare a dificultăţilor întâmpinate de parchete”. 

În unele probleme, precum strategia cu privire la serviciile tehnice din marile parchete, sau anumite recomandări MCV, procurorii CSM susţin că răspunsile Gabrielei Scutea denotă necunoaşterea problematicii. Nu în ultimul rând, procurorii CSM au sancţionat şi afirmaţia, din cuprinsul proiectului de management a candidatei, care a susţinut că „procurorii cu funcţii de conducere trebuie să orienteze procurorii când să acţioneze”. Prin raportare la principiul independenţei procurorului de caz, această poziţie „reflectă un mod necorespunzător de înţelegere a contrulului ierarhic în Ministerul Public”, se arată în motivarea Secţiei.

În ceea ce o priveşte pe Giorgiana Hosu, membrii Secţiei pentru procurori au notat că aceasta nu a dovedit că are o viziune clară asupra problemelor DIICOT. „Secţia pentru procurori constată că, deşi doamna procuror a indicat în proiect o serie de obiective, nu le poate argumenta pertinent, dovedint că prezentarea acestora nu rezultă dintr-o analiză aprofundată a problemelor şi nevoilor Direcţiei, ci doar dintr-o enumerare a unor idei general valabile”, susţin procurorii CSM. Un exemplu în acest sens este şi ideea creerii unei echipe de conducere unită. „Deşi şi-a propus prin proiect crearea unei echipe manageriale unite, scopul apre pur declarativ şi neasumat real, faţă de împrejurarea că nu a manifestat interes faţă de cunoaşterea proiectului de management al persoanei propuse pentru funcţia de procuror-şef adjunct”, se arată în motivarea CSM. Alte ori, erorile evidenţiate de către procurii CSM sunt cu mult mai grave: „doamna procuror a menţionat în proiectul de management defriţările ilegale ca fiind o nouă formă de infracţionalitate organizată, deşi această formă a infracţionalităţii organizate există de multă vreme, aspect care rezultă din chiar înscrisurile depuse de candidată. Ceea ce candidata trebuia să indice drept vulnerabilitate este lipsa de rezultate notabile, iar nu domeniul infracţional în sine”, susţin procurorii CSM.

Ministrul Justiţiei le apără pe Scutea şi Hosu

Cătălin Predoiu îşi menţine propunerile pentru şefia DIICOT şi cea a Parchetului General, în ciuda avizelor negative de la Consiliul Superior al Magistrauturii (CSM). Într-o scrisoare adresată preşedintelui Iohannis, în care îl informează cu privire la decizia de a menţine propunerile, ministrul respinge criticile aduse procurorii CSM celor doi procurori propuşi pentru şefia Parchetului General şi DIICOT, Gabriela Scutea şi Giorgiana Hosu.

,Considerăm că “argumentaţia” Secţiei pentru procurori în vederea emiterii unui aviz negativ pentru doamna procuror Gabriela Scutea este neîntemeiată şi se transformă pe alocuri într-un adevărat proces de intenţie nemeritat de către candidată, în raport cu cariera acesteia şi prestaţia  excelentă avută în cadrul procedurii de selecţie”, se arată în document.

Ministrul Justiţiei critică şi avizul acordat Giorgianei Hosu, propusă la şefia parchetului antimafia. Predoiu susţine că răspunsurile acordate de Hosu în interviul de la CSM au avut o pondere prea mare în luarea deciziei.

,,Din Hotărârea Secţiei pentru procurori rezultă că la fundamentarea avizului negativ emis pentru această candidatură au fost avute în vedere aproape în exclusivitate răspunsurile candidatei la interviul desfăşurat în faţa Secţiei pentru procurori, fără a fi evaluat în concret Proiectul de management al candidatei şi documentaţia vastă ataşată acestuia (…), deşi printre criteriile de evaluare specifice procedurii de selecţie, stabilite atât la nivelul Ministerului Justiţiei, cât şi la nivelul CSM-ului, acestea din urmă aveau cea mai mare pondere în evaluarea candidaturii”, mai arată sursa citată.