Judecătorul care a admis excepţia Clotildei Armand: „Sistemul de alegere a primarului dintr-un singur tur este lipsit de reprezentativitate”

Sistemul de alegere a primarului este lipsit de reprezentativitate, acesta putând fi ales din primul tur de scrutin cu mai puţin de 50% din voturi, se arată în motivarea magistratului care a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia privind alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.

Judecătoria Sectorului 1 a motivat de ce a sesizat Curtea Constituţională asupra soluţiei legislative a alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin. Decizia a fost luată ca urmare a unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate de către Clotilde Armand, candidata Uniunii Salvaţi Bucureştiul la Primăria Sectorului 1 Bucureşti.

Pentru a ajunge aici, Clotilde Armand a contestat procesul verbal de stabilire a rezultatului alegerilor la instanţa care urmează să valideze rezultatul scrutinului, pe motiv că articolul în baza căruia a fost atribuit mandatul încalcă criteriile de reprezentativitate cerute de Constituţie. În acelaşi document care conţinea contestaţia ca atare, Clotilde Armand a inserat şi excepţia de neconstituţionalitate, cu întreaga argumentaţie. Instanţa i-a respins contestaţia ca neîntemeiată, dar a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

În opinia Judecătoriei Sectorului 1, excepţia de neconstituţionalitate invocată de petenta este întemeiată „deoarece sistemul de alegere al primarului, prevăzut de art.101 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/2015, este lipsit de reprezentativitate, acesta putand fi ales din primul tur de scrutin cu mai puţin de 50% din voturi, nemaiexistând un al doilea tur de scrutin”.

„Instanţa constată că atribuirea mandatului candidatului care nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, dar care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate (majoritate simpla), deschide calea câştigării alegerilor de către un candidat care nu reprezintă interesele comune ale majorităţii persoanelor care s-au prezentat la urne”, se arată în motivarea instanţei.

Situaţia în care sunt doi candidaţi cu profil asemănător

Astfel, arată magistratul, în măsura în care o categorie omogenă şi majoritara de alegatori este pusa în situaţia de a alege între doi sau mai mulţi candidaţi având un profil asemănător (care au toate trăsăturile pentru a duce la îndeplinire necesităţile majorităţii absolute a alegătorilor), şansele ca această categorie de alegatori să desemneze un primar scad direct proporţional cu numărul unor astfel de candidaţi înscrişi pe listele electorale şi, ca un corolar al acestei situaţii, „în ipoteza în care categoriei minoritare de alegători i se oferă posibilitatea de a alege un singur candidat, şansele acestui candidat de a fi ales primar cresc pe masura ce electoratul majoritar este tot mai divizat”.

În acest fel, mai arată judecătorul, cu titlu ipotetic, în măsura în care pe listele electorale alegătorii partidelor de stânga au posibilitatea de a alege între mai mulţi candidaţi, iar susţinătorii partidelor de dreapta au posibilitatea de a vota un singur candidat, există posibilitatea ca voinţa susţinătorilor partidelor de dreapta, chiar minoritari, să prevaleze faţă de voinţa celorlalţi alegători chiar majoritari.

„Aşadar, sistemul de alegere a primarului instituit prin art.101 alin.2 din Legea nr.115/2015 nu are ca efect desemnarea celui mai potrivit si reprezentativ candidat, ci a celui  al carui electorat este mai puţin divizat, divizare care poate fi influenţata şi de partidele politice, cum ar fi, cu titlu de exemplu, prin încheierea unor alianţe pentru desemnarea unui candidat comun”, arată Judecătoria Sectorului 1.

Prin urmare, susţine magistratul, sistemul de alegere a primarului prevăzut în art.101 alin.2 din Legea nr.115/2015 creează premisele ca administrarea unităţii administrativ teritoriale să se realizeze de către un candidat nereprezentativ şi în dezacord cu interesele majorităţii alegatorilor.

„Este încălcat dreptul de a alege şi a fi ales”

În acest context, se arată în motivare, este încălcat atât dreptul de a alege, care este exprimat în Constituţie prin denumirea drept de vot, cat si dreptul candidaţilor de a fi aleşi primari, dată fiind legătură strânsă între cele două drepturi. Ca o consecinţă, acest tip de scrutin este susceptibil de a încălca principiul autonomiei locale, consacrat de art.120 alin.(1) din Constituţie, precum şi modul de realizare a acestei autonomii (art.121 din Constituţie).

De altfel, prin Decizia nr.1.228 din 18 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.971 alin.(2) din Legea nr.67/2004 pentru alegerea autoritaţilor administraţiei publice locale, publicată în M.Of nr.838 din 12.12.2008, Curtea Constituţionala a României a observat că „În prezenta cauză, dispoziţiile art.971 din Legea nr.67/2004 sunt criticate din prisma inegalităţii modalităţii de alegere a preşedintelui consiliului judeţean, faţă de modalitatea specifică alegerii primarului, apreciindu-se că sunt încălcate prevederile art.16 alin.(1), art.37 şi ale art.53 din Constituţie. Or, Curtea nu poate reţine o asemenea critică de neconstituţionalitate ca fiind întemeiată. Principiul egalităţii cetăţenilor în drepturi presupune egalitatea de tratament juridic pentru situaţii identice sau comparabile, după cum impune şi aplicarea unui tratament juridic diferit, pentru situaţii care se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil. Aşa fiind, deşi ambii fac parte din categoria aleşilor locali, primarul şi preşedintele consiliului judeţean, prin statutul şi funcţiile specifice fiecăruia, nu se află în situaţii comparabile, diferenţa obiectivă determinând şi aplicarea unui tratament juridic diferenţiat.”

Pentru aceste considerente, în temeiul art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992, instanţa a admiscererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 101 alin. (2) şi alin.(3) din Legea nr.115/2015, prin raportare la prevederile art. 36, art.37, art.2 şi art.120 din Constituţia României, cerere formulată de Clotilde Armand

Pe cale de consecinţa, instanţa a înaintat spre competentă soluţionare Curţii Constituţionale excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr.115/2015, prin raportare la prevederile art. 36, art.37, art.2 şi art.120 din Constituţia României, invocată de petenta.

Motivarea Judecătoriei Sectorului 1

În acest context, având în vedere faptul că, pe de o parte, efectul specific al unei decizii de constatare a neconstituţionalităţii înseamnă repunerea în vigoare a reglementării anterioare, iar, pe de altă parte, împrejurarea că art.97 alin.2 din Legea nr.67/2004 (în forma în vigoare începand cu data de 27 iunie 2011 şi pana la abrogare prin Legea nr.115/2015) prevede acelaşi sistem de alegere a primarului, în sensul că „Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin.”, pentru aceleaşi considerente (opinia instanţei asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocata de petenta), instanţa observă că în cauză se poate extinde controlul de constituţionalitate şi asupra acestor dispoziţii legele, întrucat se încalcă dreptul de a alege (art.36 din Constituţie), dreptul de a fi ales (art.37 din Constituţie) şi principiul autonomiei locale consacrat în art.120 alin.1 din Constituţie,

Pe de alta parte, instanţa apreciază că aceste drepturi şi principii sunt respectate de art.97 alin.2 şi următoarele din Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, în forma avută pana la modificarea acestui articol prin Legea nr.129/2011, care prevede că: „ (2) Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. (3) Dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin. (4) Un al doilea tur de scrutin se organizează şi în caz de balotaj între mai mulţi candidaţi la funcţia de primar. (5) La al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj. (6) Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur. (7) În al doilea tur de scrutin este declarat primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.” 

Articol contestat şi înainte de alegeri

Articolul care prevede alegerea primarilor într-un singur tur a fost contestat de mai multe ori în perioada electorală a alegerilor locale, dar de fiecare dată Curtea Constituţională a respins excepţiile ca fiind inadmisibile, pe motiv că cei care le-au ridicat nu mai aveau calitatea de candidat sau că acţiunea lor era prematură. De această dată, Clotilde Armand îndeplineşte toate exigenţele pe care CCR le-a cerut celorlalţi contestatari.

Clotilde Armand a declarat că această acţiune, spre deosebire de cea privind verificarea voturilor nule din 18 secţii de votare, nu are ca scop refacerea alegerilor de la Sectorul 1, ci obţinerea unui verdict definitiv din partea Curţii Constituţionale asupra controversatei probleme a alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin.