Jandarmii care tâlhăreau prostituate în Bucureşti. Modus operandi

Pretindeau că sunt poliţişti şi jefuiau prostituate. Este modul de operare a doi jandarmi care, împreună cu doi complici, au jefuit mai multe femei din Capitală. Jandarmii au ajuns după gratii, riscând ani grei de puşcărie dacă vor fi găsiţi vinovaţi.

Scandal în Jandarmeria Română după ce doi angajaţi - un ofiţer şi un subofiţer şi-au pătat uniformele, trecând de partea cealaltă a legii. Jandarmii au ajuns după gratii, fiind acuzaţi că, împreună cu alţi doi complici, au jefuit mai multe prostituate din Capitală. Unul dintre jandarmi era şi sportiv de performanţă, practicând artele marţiale. Până acum, anchetatorii au probat două fapte: una comisă pe 9 decembrie 2017, iar alta pe 5 mai 2018.

Descinderile

Modul de operare al tâlharilor era simplu. Victimele erau abordate în urma anunţurilor pe care le postau pe internet şi prin care ofereau serviciile sexuale.

Bărbaţii le sunau şi se dădeau drept oameni de afaceri, dornici de distracţie. Prostituatele „lucrau“ acasă, iar întâlnirile erau stabilite la domiciliul acestora.

Ajunşi acolo, unul dintre bărbaţi, un jandarm, se legitima cu legitimaţia de serviciu şi spunea că sunt poliţişti. Sub pretextul calităţii oficiale, cei patru încercau să dea senzaţia că sunt în desfăşurarea unei proceduri penale şi făceau „percheziţie“.

Astfel, de la una dintre femei, tâlharii au „confiscat“  2.400 de lei şi un telefon mobil, iar de la a doua 4.000 de lei. Victimele au depus plângeri la poliţie, iar în scurt timp indiciile i-au condus pe anchetatori spre cei doi jandarmi.

Nu au recunoscut nimic

Cazul a fost preluat de Serviciul de Investigaţii Criminale, din Poliţia Capitalei, sub coordonarea Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti. Marţi dimineaţă, anchetatorii au descins acasă la cei patru suspecţi, în Bucureşti şi în Ilfov, şi i-au dus la audieri.

Suspecţii s-au ţinut însă tare, refuzând să discute cu anchetatorii. Jandarmii şi unul dintre complicii lor s-au prevalat de dreptul la tăcere, în timp ce al patrulea l-a luat pe „nu“ în braţe, negând toate acuzaţiile.

Ofiţer şi sportiv de performanţă

Faptele de care sunt acuzaţi jandarmii sunt cu atât mai grave cu cât unul dintre ei este chiar ofiţer.

Bogdan Tudor (29 de ani), are gradul de căpitan şi este comandant de pluton. Cel de-al doilea, un subofiţer, îi era subordonat, dar şi prieten. Cei doi aveau o pasiune comună: sportul. Bogdan Tudor este practicant de arte marţiale mixte (MMA - Mixed martial arts), având şi rezultate în această disciplină sportivă. El a fost încadrat într-un batalion al Direcţiei Generale de Jandarmerie Bucureşti în 2012, după ce a absolvit Şcoala Militară. Potrivit propriei declaraţii de avere, Bogdan Tudor are o soldă lunară de 3.700 de lei. El nu a mai trecut în declariţie nicio proprietate – casă sau maşină.

Cel de-al doilea jandarm, în vârstă de 34 de ani, de asemenea absolvent de Şcoală Militară, lucrează la Jandarmeria Bucureşti încă din anul 2004.

Reacţia Jandarmeriei Române

În trecut, cei doi jandarmi  au fost cercetaţi şi sancţionaţi pentru încălcarea disciplinei militare. „Au fost subiectul unor anchete interne, în trecut, pentru nerespectarea regulamentelor militare. Au avut nişte probleme să spunem, nu foarte grave, care ţin de disciplina şi regulamentele militare. Nu au fost fapte care să pună în pericol integritatea cuiva sau să pericliteze siguranţa misiunilor. Atunci au fost sancţionaţi“, a declarat, pentru „Adevărul“, Marius Militaru, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române.

Reprezentanţii Jandarmeriei Române s-au delimitat de presupusele fapte de care sunt acuzaţi militarii şi spun că au colaborat cu anchetatorii, punându-le la dispoziţie toate informaţiile solicitate. „Cei doi fac parte dintr-un batalion al Jandarmeriei Capitalei. Noi am cooperat cu anchetatorii, am contribuit şi sprijinit demersul procurorilor militari, am pus la dispoziţie toate documentele şi informaţiile solicitate referitoare la activitatea lor. În continuare dăm tot concursul organelor de cercetare penală, deoarece pentru noi este foarte important să se soluţioneze repede acest caz“, a declarat, pentru „Adevărul“, Marius Militaru, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române.

În cazul în care vor fi găsiţi vinovaţi de acuzaţiile aduse de procurorii militari, jandarmii vor fi trecuţi în rezervă. „Dacă aceste suspiciuni se vor concretiza, se urmează procedura legală, vor fi trecuţi în rezervă, adică vor fi daţi afară. Sunt nişte fapte de o gravitate extraordinară, mai ales că vorbim de militari. Evident ne delimităm de astfel de atitudini. În niciun caz nu ne reprezintă, sunt fapte extrem de reprobabile“, a mai spus Marius Militaru.

„Dacă jandarmii vor fi găsiţi vinovaţi, faptul că poartă uniforma militară va fi o circumstanţă agravantă. Vorbim de o autoritate a statului cu atribuţii în păstrarea ordinii şi liniştii publice – Jandarmeria. Sunt oameni care trebuie să apere legea, nu să o încalce. De asemenea, instanţa poate reţine ca circumstanţe agravante modul de săvârşire a infracţiunea. Fapta de tâlhărie este foarte gravă, se va ţine cont că autorii au intrat peste victime în casă şi le-au agresat“, a explicat prof. univ. dr. Gheorghiţă Mateuţ, de la Universitatea Babeş Bolyai.

„Banca Corcodel“ de la Jandarmerie

Anul trecut, Jandarmeria Română a fost zguduită de un alt scandal uriaş, după ce şeful Bazei de Administrare şi Deservire, colonelul Marian Corcodel, colonelul Marian Corcodel, şi adjunctul său, maiorul Daniel Preoteasa, au fost arestaţi pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi cămătărie, fapte comise în perioada 2011-2017. În acest caz au fost puşi sub acuzare mai mulţi angajaţi din Jandarmerie.

Colonelul Marian Corcodel ar fi făcut timp de 6 ani cămătărie în unitatea pe care o conducea. Anchetatorii au stabilit că beneficiarii împrumuturilor cu dobândă, acordate de „Banca Corcodel“ erau, în general, subordonaţi ai ofiţerului, iar sumele împrumutate erau cuprinse între câteva sute de euro şi câteva mii, uneori chiar şi zeci de mii de euro. Marian Corcodel percepea dobânzi cuprinse între 10 şi 20% din valoarea împrumuturilor, iar în cazul în care debitorii ajungeau în imposibilitatea de a achita camăta, aceştia erau ulterior executaţi silit.