Ion Caramitru, declaraţii la Parchetul General în „Dosarul Revoluţiei“. „Sunt foarte bucuros că s-au redeschis aceste dosare”

Continuă audierile în Dosarul Revoluţiei. Procurorii militari de la Parchetul General l-au audiat joi pe Ion Caramitru, în calitate de martor. Actualul director al Teatrului Naţional s-a aflat în centrul evenimentelor din decembrie 1989, anunţând la televizor fuga cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Pe 22 decembrie 1989, Ion Caramitru a fost cel care a anunţat victoria manifestanţilor anticomunişti din studioul 4 al Televiziunii Române. 

Împreună cu Mircea Dinescu, actorul a anunţat fuga soţilor Ceauşescu. La 27 de ani distanţă, Ion Caramitru, actual director al Teatrului Naţional Bucureşti, încearcă să-i ajute pe procurorii care anchetează stufosul dosar al Revoluţiei să înţeleagă ce s-a întâmplat în acele zile. 

Ion Caramitru s-a prezentat joi la Parchetul General, pentru a fi audiat, în calitate de martor, în dosarul Revoluţiei. 

„Sunt foarte bucuros că s-au redeschis aceste dosare. Acum o vreme, trei săptămâni, am fost audiat pe problemele Mineriadei şi acum pentru problemele de la Revoluţie. Este a treia oară când declar. Am fost audiat la cerere, când a fost comisia parlamentară în anii 1997 — 2000, în perioada în care am fost la minister. Apoi, tot la cerere, am făcut declaraţii când generalul Voinea ancheta aceste dosare. Acum sunt chemat tot pe tema asta (dosarul Revoluţiei n.r.), de când s-au redeschis dosarele“, a spus Caramitru, la sosirea la sediul Parchetului, precizând că a fost chemat în calitate de martor.

Anterior, la 8 februarie 2017, procurorii militari au audiat mai mulţi membri ai fostului Consiliu al Frontului Salvării Naţionale (CFSN) în dosarul Revoluţiei, fiind solicitate înscrisuri de la mai multe instituţii.

Cine răspunde pentru morţii Revoluţiei

În iunie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluţiei. 

În aprilie anul trecut, Bogdan Licu, care asigura interimatul funcţiei de procuror general, anunţa redeschiderea anchetei, pe motiv că soluţia de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică şi nelegală, „fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incomplete şi, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecinţă, la o greşită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor“.

Astfel, după 27 de ani de tergiversări, procurorii militari au vorbit deschis despre greşelile făcute în dosarul Revoluţiei. Ancheta începută în anul 1990 este plină de erori, omisiuni şi neglijenţe, afirmă acum anchetatorii. Cei care au studiat evenimentele din Decembrie 1989 susţin că anchetatorii vor avea o misiune foarte grea. 

„Există, în primul rând, responsabilităţi individuale până pe 22 decembrie 1989, la ora 18.30, care ar fi trebuit să fie stabilite de procurorii militari de-a lungul timpului, după care este responsabilitatea colectivă vizavi de grupul care a preluat puterea. Este însă greu de stabilit o răspundere juridică. După care norme? După cele din 1989? După Constituţia care a fost abrogată? Pe 22 decembrie, când s-a dat comunicatul către ţară al Frontului Salvării Naţionale, s-a vorbit despre desfiinţarea Marii Adunări Naţionale, a Consiliului de Stat“, a explicat istoricul Constantin Corneanu. 

Secrete bine păstrate

Una dintre cheile dosarului s-ar afla în arhivele Ministerului Apărării Naţionale, care păstrează multe secrete ale evenimentelor din decembrie 1989. 

„Ordinele privind desfăşurarea trupelor au venit de la Ministerul Apărării. Dacă cei de la Armată pot depune mărturie că au mişcat trupele în Bucureşti la indicaţiile verbale ale lui Ion Iliescu şi a celorlalţi membri ai Frontului Salvării Naţionale, este un subiect de cercetat pentru procurori“, afirmă istoricul Constantin Corneanu.

Din probele strânse până acum de anchetatori rezultă că, pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, conducerea politică şi militară instaurată după  decembrie 1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, „fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii”, preciza PICCJ.

În decembrie 1989 au murit 1104 persoane şi au fost rănite 3320. Între timp, probele şi martorii au dispărut sau continuă să dispară. Personaje cheie din dosarul Revoluţiei au murit. Generalii Victor Atanasie Stănculescu, Ştefan Guşă şi Nicolae Militaru au luat cu ei în mormânt informaţii preţioase. O parte dintre membrii FSN cum ar fi Silviu Brucan, Alexandru Bîrlădeanu sau Sergiu Nicolăescu au decedat.